In anul 2008, guvernul Greceanai a continuat practica pe larg aplicata inca de cabinetul Tarlev de a secretiza alocari de fonduri de la buget contrar normelor legale. Dintr-o dare de seama a Ministerului Finantelor aflam ca in 2008 au fost secretizate cel putin cinci hotarari ale Executivului prin care s-au alocat milioane din Fondul de rezerva al guvernului. In 2007 au fost secretizate alte cinci hotarari de acest fel. Cand si cum au fost adoptate ele nu se stie, deoarece zilele cu care acestea sunt datate rareori sunt zile de miercuri – cand, de regula, au loc sedinte de guvern.
Ne uitam mai intai pe hotararile secrete din 2007. Ministerului de Externe i-au fost alocate cu titlu „confidential” 3 milioane 300 mii de lei. Pentru un alt scop, de asemenea, confidential, MAE a mai primit 365 de mii de lei. Ministerului de Interne i-au fost date din fondul de rezerva 115 mii de lei, iar Agentiei de rezerve materiale a guvernului – 68 mii de lei.
Si daca pentru diplomatie sau politie am putea admite ca exista chestiuni ce nu pot fi deconspirate, pentru Ministerul Educatiei e mai greu de presupus. Anume ME a primit in 2008 cu titlu secret aproape 1 milion de lei (932 de mii de lei) din Fondul de rezerva. Alte 2mln. 106 mii de lei au fost date Ministerului Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului, 730 mii de lei – Ministerului Apararii, 600 de mii de lei – Ministerului de Interne si o suma deocamdata neindicata in evidenta Ministerului Finantelor – Concernului „Apele Moldovei”.
Banii publici trecuti la secret de stat
Asa cum Legea cu privire la secretul de stat stipuleaza ca pot fi secretizate doar hotararile ce se refera la securitatea statului, Centrul de Investigatii Jurnalistice a solicitat, prin scrisori oficiale, primului ministru Zinaida Greceanai si ministrului Finantelor, Mariana Durlesteanu, copiile hotararilor respective de guvern si sa ne spuna pentru ce s-au folosit sursele in cauza si de ce au fost secretizate hotararile respective. Scrisorile primite nu contin raspuns la aceasta intrebare. Ministerul de Finante sustine ca „hotararile respective au caracter secret si copiile nu pot fi prezentate”. Mariana Durlesteanu ne-a asigurat ca „mijloacele alocate au fost indreptate la masuri si actiuni ce tin de interesul statului si a cetatenilor lui”. Raspunsul de la Aparatul guvernului, parvenit cu intarziere, e si mai plin de sens. Seful Aparatului guvernului, Mihail Pop, sustine ca „toate actele la care faceti referire au fost date publicitatii in „Monitorul Oficial” al R. Moldova, cu exceptia acelor acte care, conform articolului 3 al Legii privind modul de publicare si intrare in vigoare a actelor oficiale, au fost comunicate numai institutiilor interesate, motiv pentru care nu poate fi satisfacuta solicitarea privind prezentarea copiilor actelor respective”(!). In cazul dat este vorba de bani publici alocati unor institutii publice si cetateanul este in drept sa stie cum si pentru ce s-au cheltuit sumele respective. Ministerul Educatiei, solicitat sa ne ofere hotararea de guvern prin care a fost alocata suma de aproape un milion de lei si sa ne explice pentru ce au fost utilizati acesti bani, nici nu a binevoit sa ne raspunda.
Ministerul Finantelor sterge urmele
Trebuie sa spunem ca am facut aceste demersuri catre Ministerul Finantelor si guvern in luna februarie, cand aveam in fata o dare de seama despre Fondul de rezerva pentru primele noua luni ale lui 2008, gasita pe site-ul MF in luna ianuarie. Dupa ce am facut solicitarile, descoperim, in luna martie, pe site, o noua dare de seama, pe intreg anul 2008, dar din care lipsesc hotararile secrete, deconspirarea carora o solicitasem(!). In lipsa unei explicatii oficiale, concluzionam ca Ministerul Finantelor face o dubla secretizare: ascunde de public si faptul ca asemenea hotarari in general exista. Ce interes ar avea, daca secretizarea a fost legala?
Milioane secretizate – la constructii si educatie
Legea cu privire la procesul bugetar prevede ca banii din Fondul de rezerva al guvernului se aloca atunci cand apar cheltuieli urgente, care nu au fost prevazute la planificarea bugetului pe anul respectiv. Legea cu privire la secretul de stat spune ca pot fi secretizate informatii ce tin de securitatea statului. L-am intrebat pe juristul Eugen Rabca, expert in legislatie de media, cat de justificata poate fi secretizarea alocarilor de fonduri din Rezerva guvernului? „Presupun ca si din domeniul invatamantului pot fi secretizate anumite informatii ce tin de securitatea statului, spune Eugen Rabca, dar e un lucru mult mai complicat, deoarece legea in vigoare interzice secretizarea informatiei privind starea reala de lucruri din domeniile invatamantului, ecologiei, sanatatii, agriculturii, comertului si al ordinii de drept. Este cazul sa presupun ca anumite cheltuieli ce tin de instruirea persoanelor pentru Serviciul de Informatii si Securitate ar putea fi secretizate, dar cred ca nu ar fi vorba de o suma de 1 milion de lei. Din pacate, practica din RM a atestat cazuri in care secretizarea s-a facut nelegal”. Cat priveste Ministerul Constructiilor, juristul a presupus ca edificarea unor obiecte ce tin de securitatea statului ar putea fi declarate secret de stat, dar de ce urgent si din rezerva de stat?
„Cand este vorba de sume mari ce se aloca in regim de urgenta din Fondul de rezerva al guvernului oricine isi poate pune intrebarea daca aceste cheltuieli sunt cu adevarat justificate si daca se utilizeaza cu adevarat in scopurile in care este vorba de secretul de stat. E in discutie aici o problema ce tine de coruptia care mai este raspandita in RM”, este de parere Eugen Rabca.
Ce sanse ar fi ca aceste hotarari sa ajunga totusi la public?
Legea acum in vigoare prevede ca unele informatii pot fi secretizate pe un termen de zece ani, iar cele trecute la „strict secret” – de 25 de ani. Desecretizarea se face la initiativa institutiilor publice, sau prin instanta, care insa, chiar daca da castig de cauza partii ce a solicitat deconspirarea, nu poate decat sa ceara institutiei respective sa faca publica informatia. In acest punct jocul poate reincepe.
De ce Vladimir Voronin si Zinaida Greceanai calatoresc pe banii Fondului de rezerva al guvernului?
O alta chestiune ce ridica semne de intrebare atunci cand analizam cine a primit bani din Fondul de rezerva este de ce plecarile peste hotare ale presedintelui Voronin si ale premierului Zinaida Greceanai au fost achitate din acest fond, destinat cheltuielilor de urgenta? Apropo, pentru inundatiile din 2008 din FR practic nu au fost alocati bani. Daca exista agenti economici care pot fi „scursi de bani”, iar premierul sa inmaneze in numele lor chei de carton locatarilor, de ce sa se „umble” la Fondul de rezerva? Revenind la plecarile presedintelui si premierului, Ministerul Finantelor ne raspunde ca „aceasta a fost efectuata ca urmare a faptului ca in bugetul Aparatului presedintelui si Aparatului Guvernului mijloace in acest scop nu au fost aprobate”. „Se face abuz de Fondul de rezerva”, ne-a spus un fost diplomat moldovean, pentru ca atunci cand se planifica bugetul, faptul ca un presedinte sau un prim-ministru va avea plecari peste hotare se cunoaste, fireste, si de regula, bani pentru deplasari sunt prevazuti in bugetele institutiilor. Ar fi fost de inteles daca plecarile de la sfarsitul anului ar fi fost achitate din rezerva de stat, cand am putea crede ca banii prevazuti in acest scop s-au epuizat. Voronin insa si Greceanai iau bani pentru deplasari din acest fond chiar de la inceputul anului.
Pe lista din 2007 descoperim ca „Oraselul copilariei” al Taisiei Voronin, sotia sefului statului, a primit (in 2007) 2 mln. 700 de mii de lei pentru „acoperirea cheltuielilor in scopul sustinerii activitatii de prestare a serviciilor copiilor orfani si celor din familii defavorizate”. In 2008, Parlamentul a aprobat un proiect de lege privind scutirea de taxe a unui sir de centre sociale ce vor fi construite de catre Asociatia Obsteasca „Concordia. Proiecte Sociale”, prin care o favoriza direct pe sotia presedintelui Taisia Voronin.
Localitatile conduse de comunisti – favorizate la impartirea banilor din Fondul de rezerva
Cat priveste localitatile care au primit subventii in bani din Fondul de rezerva al guvernului, majoritatea sunt conduse de primari comunisti. Asta in conditiile in care si la impartirea bugetului de stat raioanele cu mai multi comunisti au primit subventii mai mari. La intrebarea pe ce criterii au fost selectate aceste localitati, Ministerul Finantelor raspunde: „In baza adresarilor acestora, tinand cont de situatia financiara a autoritatilor respective, importanta si stringenta masurilor solicitate pentru finantare”.
Inspectorii Curtii de Conturi noteaza aproape in fiecare an in rapoartele referitoare la utilizarea finantelor publice ca Fondul de rezerva nu este folosit conform destinatiei – din el a fost finantata „Caravela Culturii” si alte actiuni „neurgente”. In raportul pe 2007 Curtea de Conturi a remarcat din nou ca „unele actiuni finantate in suma de circa 2,5 mln. de lei din FR nu corespund destinatiei acestuia”.
Viorica Zaharia in colaborare cu
Centrul de Investigatii Jurnalistice
www.investigatii.md
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
