Timpul.md

Actualitate 28 Decembrie 2020 | 04:55

Alexandru Tănase: Maia Sandu poate respinge candidatul unei majorități formalizate deoarece nu există nici o sancțiune sau o obligație constituțională

Toate partidele parlamentare au declarat, într-un moment sau altul, că vor alegeri anticipate, mai ales după victoria Maiei Sandu la prezidențiale, o victorie care a fost interpretată și drept un vot pentru o schimbare de fond în politica moldovenească. Numai că de la declarații la anticipate este un drum mai lung, un proces în care Partidului Socialiștilor (cea mai mare fracțiune parlamentară) și aliații lor formați din gruparea Pro Moldova, creată în jurul Partidul Șor, le va reveni un rol central, chiar determinant. Europa Liberă a stat de vorbă cu Alexandru Tănase, fost ministru al Justiției și fost președinte al Curții Constituționale.

Europa Liberă: Ce pași constituționali urmează să fie întreprinși pentru ca să se ajungă la o normalitate în Republica Moldova? Deci, Guvernul Chicu a demisionat înainte de votul de neîncredere din parlament, pentru că era semnată o moțiune de cenzură împotriva cabinetului de miniștri, dar iată că și-a prezentat demisia dl Chicu. Ce urmează?

Alexandru Tănase: „Din punctul de vedere al prevederilor constituționale, lucrurile sunt cât se poate de simple. Există acel termen de 45 de zile, în care urmează să fie constituită o majoritate parlamentară, această majoritate urmează să fie formalizată, această majoritate formalizată urmează să desemneze un premier, pe care să-l propună președintelui Republicii Moldova, iar președintele are la dispoziție două posibilități: fie să accepte acel premier care este propus de majoritate, fie să-l respingă o singură dată, motivat, iar în cazul în care majoritatea constituită va decide să insiste pe aceeași candidatură, președintele va fi obligat să îl desemneze.

Dar, din păcate, situația este de asemenea natură încât acest mecanism nu are un mecanism adițional care ar asigura implementarea lui, președintele republicii, de facto, va putea să respingă și a doua candidatură, deoarece nu există nici o sancțiune sau nici un mecanism care ar asigura, într-un fel, obligarea acestuia să execute ca și obligație constituțională. În mod normal, sigur că președintele ar trebui să țină cont de voința majorității parlamentare, dar în situația politică în care suntem noi astăzi, acest lucru nu știu cât de probabil este.”

Europa Liberă: Dar o majoritate formalizată în parlament nu ar exista, pentru că atât socialiștii, cât și deputații platformei Pentru Moldova, constituită din Partidul Șor și neafiliați, spun că nu există o coaliție, o alianță, un parteneriat consfințit.

Alexandru Tănase: „În cazul în care nu va exista o majoritate parlamentară calificată capabilă să învestească un guvern, președintele republicii are dreptul discreționar de a desemna orice persoană consideră el în calitate de

candidat pentru funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. Aici lucrurile sunt foarte simple – dacă există majoritate, președintele nu o poate ignora, trebuie să țină cont de ea, în cazul în care o asemenea majoritate nu există, nu se formalizează în modul prevăzut de jurisprudența Curții Constituționale, atunci, în caz că nu se formalizează, președintele are discreția totală de a desemna orice persoană consideră că poate avea sprijinul parlamentar pentru a învesti un guvern.”

Europa Liberă: Dar admiteți că dna Sandu ar putea să propună o candidatură și să nu adune suficiente voturi, ca să fie sprijinită acea persoană pentru funcția de premier?

Alexandru Tănase: „Ambele soluții sunt posibile. Este mult prea devreme să conchidem că în parlament nu se va coagula o majoritate. Faptul că au făcut socialiștii cu Pro Moldova sau Pentru Moldova, că nu le mai știu cum se numesc, cu Partidul Șor au făcut o declarație că nu sunt într-o majoritate asta nu înseamnă că ei își vor menține același punct de vedere când vor fi în prezența riscului pierderii mandatului de deputați. Nu putem să excludem că se va forma o majoritate în parlament, dar, în același timp, asta nu înseamnă în mod automat că președinta Maia Sandu va accepta această majoritate.

Trebuie să pornim de la ideea că situația politică particulară este de o asemenea natură, încât societatea este în așteptarea alegerilor anticipate. Pe agenda președintei Maia Sandu, alegerile anticipate au figurat întotdeauna, astfel soluția respectivă este absolut viabilă, doar că în cazul în care nu va fi formalizată o majoritate și nu va desemna un candidat, președinta Maia Sandu o va face, ea va fi obligată, altfel nu va putea declanșa mecanismul de dizolvare a parlamentului.”

Europa Liberă: Igor Dodon despre demisia lui Chicu spunea că nu este o decizie luată sub presiunea moțiunii de cenzură sau a protestelor. Ar putea Ion Chicu să îndeplinească mandatul de interimar până la alegerile anticipate, eventual dacă se ajunge la declanșarea lor?

Alexandru Tănase: „Evident, guvernul Chicu rămâne a fi în exercițiu până la învestirea noului guvern, indiferent de situație, fie că acesta va fi învestit în termeni foarte scurți, fie că acest guvern va fi învestit după mai multe tentative, nu are nici o importanță, dl Chicu și guvernul său vor rămâne în exercițiu până când va fi numit noul guvern. În eventualitatea unor alegeri anticipate, ar rezulta că guvernul Chicu va fi acel care va asigura petrecerea acestor alegeri și va fi în funcție până când se va constitui noul parlament și va învesti un nou guvern. În mod normal, persoanele care au demisionat azi ar putea fi la guvernare încă cel puțin șase luni de zile.”

Europa Liberă: Se mai ia în calcul și un alt scenariu, că ar putea să fie Ion Chicu cu o altă garnitură guvernamentală.

Alexandru Tănase: „Dar n-are nici o importanță, garnitura guvernamentală nu are absolut nici un fel de relevanță în cazul de față, parlamentul, până la urmă, oferă votul de încredere pentru programul de guvernare și primul ministru care îl prezintă. Astfel, dacă, bunăoară, majoritatea care se va formaliza eventual va decide să-l propună pe același Ion Chicu cu altă garnitură guvernamentală, datele problemei rămân absolut aceleași, rămân neschimbate, parlamentul va avea două opțiuni – fie să-i ofere vot de încredere, dar până să ajungă la parlament este necesar să aibă decretele de semnare din partea președintelui, dar nu știu dacă președinta Maia Sandu va accepta, este foarte puțin probabil să-l desemneze pe Ion Chicu în calitate de prim-ministru, chiar dacă o astfel de majoritate va fi constituită.”

Europa Liberă: O majoritate parlamentară ar putea să desemneze o componență a noului cabinet de miniștri, trimițând reprezentanți din taberele tuturor celor care constituie majoritatea parlamentară?

Alexandru Tănase: „Da, dar asta nu are nici o importanță, până la urmă, președintele semnează decretul de desemnare a candidatului pentru funcția de prim-ministru, despre el vorbim. Mai apoi, cine sunt miniștrii, sunt chestii tehnice, dar nu cred că asta este relevant. Până la urma, președinta Maia Sandu va avea în fața sa opțiunea să desemneze candidatul majorității care ar putea fi constituită pentru a forma un nou guvern sau să nu-l desemneze. Aici se rezumă tot acest exercițiu, și nicidecum nu la componența guvernului, componența ar avea relevanță în cazul în care s-ar forma un guvern de coaliție, dar nu cred că asta ne așteaptă, cel mai probabil, partidele politice vor insista pe alegeri anticipate și vor face absolut tot posibilul ca aceste alegeri să se producă.”

Europa Liberă: Când ar putea să aibă loc aceste alegeri, în funcție de deznodământul cu cabinetul de miniștri?

Alexandru Tănase: „Există termenul de 45 de zile, în care trebuie să fie învestit guvernul și trebuie să aibă loc cel puțin două tentative, cel puțin două, deși pot avea loc și mai multe, de învestire a unui guvern, dar nu mai mult de trei luni de zile, astfel, dacă calculăm din ziua de astăzi trei luni de zile și după trei luni de zile nu va fi învestit un guvern, președintele va avea dreptul să se adreseze la Curte pentru a constata circumstanțele care justifică dizolvarea parlamentului. Și din acel moment deja intră în vigoare prevederile Codului electoral, acele două luni de zile, după care urmează să aibă loc alegeri anticipate, astfel noi vorbim de o perioadă de cinci-șase luni de zile când ar putea, teoretic, să aibă loc alegeri anticipate, bineînțeles, dacă parlamentul nu va învesti un guvern, nu este exclusă varianta că Maia Sandu va veni cu un candidat simpatic, care să fie sprijinit și de o majoritate non-socialistă în parlament, și acest lucru este posibil, nu este exclus să fie votat un guvern minoritar, și acest lucru nu este exclus. Astfel, scenarii sunt foarte multe, deoarece agenda este controlată de partidele cu o vocație majoritară, or în parlament noi avem la ora actuală, cred eu, o singură formațiune cu vocație majoritară, este vorba de PSRM plus Partidul Acțiune și Solidaritate și PPDA, care cred eu că vor acționa ca un tot întreg în acest sens și, cred eu, iarăși, agendele lor nu cred că sunt atât de clare în acest moment și ei vor fi cei care vor decide în linii mari asupra acestui lucru.”

Europa Liberă: Ați spus că eventual, dacă se ajunge să existe un consens pe marginea declanșării alegerilor parlamentare anticipate, ele pot să aibă loc peste șase luni. Igor Dodon o avertizează pe Maia Sandu că ea ar trebui să-și asume răspunderea pentru tot ceea ce se întâmplă în aceste șase luni. Adică ce avertizare îi transmite el?

Alexandru Tănase: „Igor Dodon, ca de obicei, trișează. Întreaga responsabilitate pentru tot ceea ce se întâmplă la ora actuală și ce se va întâmpla în Republica Moldova în lunile care urmează aparține celora care dețin puterea de stat, or, puterea de stat în Republica Moldova este deținută de către guvern, iar la ora actuală noi avem guvernul socialist, format de socialiști și cei din fracțiunea Șor, și toată responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă în țară aparține celora care guvernează. Președinta Maia Sandu nu guvernează, partidul din care ea a făcut parte, Partidul Acțiune și Solidaritate nu este un partid de guvernământ, ei nu au nici un reprezentant în administrația executivă a statului. Astfel îmi vine foarte greu să înțeleg în ce mod ar fi posibil să le fie invocată responsabilitatea lor pentru ceea ce se va întâmpla, cu atât mai mult că în ultimele două săptămâni de zile guvernul Chicu, de fapt, a aruncat în aer o serie de reforme foarte importante, au plasat mai multe explozibile sub sistemul financiar, au oferit și au promis creșteri salariale, creșterea salariului minim, știind foarte clar că acest lucru nu este posibil și vor încerca să recurgă la demagogia care le este caracteristică pentru a folosi desigur resursele media, imperiul mediatic pe care îl controlează, pentru a crea un tablou distorsionat și de a plasa responsabilitatea pentru actul de guvernare asupra celor care nu dețin puterea de stat. Ca o concluzie generală: răspunde cel care guvernează, or, acum guvernează Chicu cu Partidul Socialiștilor și Partidul „Șor”, ei vor fi la guvernare și vor administra treburile în țara aceasta până când nu vor avea loc anticipatele și până când nu va fi investit un nou guvern, abia din acel moment cei care vor prelua guvernare vor începe să fie responsabili pentru ceea ce se întâmplă.”

Europa Liberă: Dar Igor Dodon zice că îi lasă o instituție prezidențială puternică Maiei Sandu și că pentru prima oară din 2009 încoace această instituție prezidențială a devenit puternică funcțională, cu o agendă separată.

Alexandru Tănase: „Nu este nici un grăunte de adevăr în aceste afirmații. Până la urmă, instituția prezidențială este transformată într-o anexă a Partidului Socialiștilor. Niciodată președintele Dodon nu a fost un arbitru, niciodată nu a jucat un rol neutru, el a fost parte a guvernării, el poartă răspundere în totalitate pentru toate deciziile care s-au adoptat în ultimele săptămâni de zile, inclusiv cu ce ține de ruperea relațiilor cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional prin abrogarea „legii miliardului”, inclusiv prin reducerea vârstei de pensionare și toate acele decizii populiste care au fost adoptate, ele aparțin în totalitate președintelui Dodon și Partidul Socialiștilor. Absolut nimic, nici un gest, nici o acțiune a instituției prezidențiale în acești ani nu a fost subordonată interesului național al Republicii Moldova, de fapt, au avut o agendă străină pe care au implementat-o consecvent în detrimentul interesului Republicii Moldova, în detrimentul securității, siguranței naționale și, mai nou, în ultimele două săptămâni ei au plasat mai multe bombe sub securitatea economică al Republicii Moldova. Ei, de fapt, vor să provoace un dezastru folosind instrumentele propagandistice pe care le au, resursele financiare nelimitate pe care le au, care sunt și interne, și externe pentru a încerca cumva să creeze în opinia publică senzația că, odată cu plecarea lui Dodon de la putere, în țară a venit dezastrul. Chiar dacă va fi în țară un dezastru, toată responsabilitatea pentru acest dezastru aparține celora care administrează Republica Moldova, or, Moldova este administrată de Igor Dodon, de guvernul Chicu, de administrația socialistă și Partidului „Șor” în cea mai mare parte și ei sunt cei care trebuie să-și asume integral tot ce va urma, fie că va fi un rezultat bun, ori că va fi un rezultat mai puțin bun.”

Europa Liberă: Dacă două instituții sau și mai multe ale statului vor fi ostile președinției, ar putea cumva eventual, dacă se formalizează o majoritate parlamentară, să o suspende pe Maia Sandu pentru 5-10 minute să fie semnate anumite decrete de către speakerul parlamentului, să se repete scenariile de altă dată?

Alexandru Tănase: „Nu, nu văd cum ar fi posibil acest lucru, deoarece Curtea Constituțională în vara acestui an și-a revăzut propria jurisprudență, acea decizie care instituia acel mecanism de suspendare a președintelui a fost anulat, el nu mai există, astfel noi intrăm în zona unui blocaj, deoarece, pe de o parte, există prevederile constituționale care obligă președintele să țină cont de majoritatea parlamentară, pe de altă parte, avem agenda politică a președintelui, avem o stare de spirit în societate absolut defavorabilă perpetuării existenței acestui parlament, nu există nici o persoană în această țară care ar vedea cu ochi buni perpetuarea mandatului actualului [guvern], astfel eu cred că cel mai probabil nu se va ajunge la altceva decât la dizolvarea parlamentului, din simplul motiv că procedura de impeachment a președintelui necesită un număr de voturi la nivel parlamentar pentru declanșarea unui referendum pe care Dodon și Partidul Șor nu-l dețin.”

https://moldova.europalibera.org/ 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus