Am ajuns sa ma tem sa ies din casa

Daca ii mai lasam pe comunisti la putere, ne putem astepta la un razboi civil in Moldova. Iesirile necontrolate si pline de venin ale lui Voronin au incordat atat de mult atmosfera, ca am ajuns sa ma tem sa ies din casa. Si frica asta o observ la mai multi cunoscuti de-ai mei. Te gandesti, dar daca cei care scriu pe garduri „?????? ???? ?????? ?? ????????!” (Apara-ti patria de moldoveni!) se apuca sa treaca la fapte?

Ma tem ca se va ajunge si la asa ceva, daca cei de la conducere, care pretind ca aduc stabilitatea, ii atata pe rusi impotriva moldovenilor si seamana vrajba in societate. Cum deschid televizorul, numai asta si aud: „Sariti, ca tara-i in primejdie!”, „Sa nu permitem distrugerea statului!”.

Da, tara noastra e in primejdie, si inca intr-o primejdie cum n-a mai fost niciodata. E in primejdie de a fi parasita, din cauza saraciei, si de putinii cetateni care se mai pot misca si care vor pleca si ei, daca nu vor putea sa-si castige aici acasa bucata de paine. Da, statul nostru este distrus, dar nu de niste copii care isi cer drepturile, ci de rechinii comunisti de la conducere care sug sangele acestui popor si aduna averi fabuloase pe seama lui. Coruptia „nacialnicilor”, batjocura lor fata de oameni, ura si vrajba interetnica pe care o atata Voronin sunt cei mai aprigi distrugatori ai statului nostru.

As vrea sa-i aud pe comunistii care ne-au condus pana acum ce au de gand sa faca concret pentru ca sa scapam de foametea care, iata-iata, vine iarasi peste noi, cum a venit si peste parintii nostri in 1946. Dar in afara de lozinci, ei nu sunt in stare sa spuna nimic. Pacat ca partidele de opozitie apar asa de rar la televizor. Oamenii la tara ii aud numai pe comunisti si sunt buimaciti de propaganda lor agresiva. Daca i-ar fi dat voie lui Vlad Filat si echipei PLDM sa apara si ei mai des la televizor, cred ca lumea ar fi cunoscut adevarul si acum eram o tara libera si respectata. Inca nu-i tarziu sa ajutam aceasta echipa sa vina la putere si o putem face la alegerile din 29 iulie.

Eu sunt mama a doi copii care invata in Romania. Nu i-am mai vazut din vacanta de iarna. De Pasti vroiau sa vina acasa, dar n-au avut curajul, pentru ca s-au temut sa nu fie retinuti si umiliti la vama, asa cum s-a intamplat cu alti studenti. N-am mai avut Paste anul acesta. Atata m-am pregatit, atat de mult am vrut sa-mi vad copiii la masa de sarbatoare! Dar n-a fost chip, si in loc sa ma bucur ca toti crestinii, am plans si mancat pasca in doua cu lacrimi. Multumesc statului roman ca le da copiilor mei bursa si loc de trai in camin, ca nu stiu cum m-as fi descurcat acuma, cand sunt si fara de lucru, si fara vreun sprijin din alta parte.

Doamne, in ce tara traim si cum sa scapam si noi odata de chin si batjocura? Oare Voronin nu are frica de Dumnezeu pentru tot raul pe care ni l-a facut de cand este la conducere? Ce fel de viitor ne asteapta pe toti daca mai raman comunistii inca patru ani la putere? Ce va face Voronin din copiii nostri, pe care ii uraste atat de tare. Unde sa lucreze ei dupa ce termina invatatura? Nu stiu, nici nu ma duce capul ce sa-i sfatuiesc. Pe de o parte, as vrea sa se intoarca acasa si sa-i am aproape de mine. Pe de alta parte, daca maine-poimaine s-a porni iarasi vreun razboi cu Transnistria, ca spre asta cam se indreapta lucrurile? Eu cand am auzit ca Voronin l-a facut pe Iurie Rosca mare om in guvern, mi-a inghetat inima-n mine. Cum asa, cum o sa fie stabilitate in Moldova cu asa oameni la conducere?

Eleonora Murzacov,
Leova