Ultima oră

Astazi, in dialog cu cititorii nostri: Alexandru Oleinic, ministrul Tehnologiilor Informationale si Comunicatiilor

Intrebare: Domnule Oleinic, ministerul pe care il conduceti duce evidenta documentelor pe care le detin cetatenii RM? In special, ma intereseaza cati dintre moldoveni se mai folosesc si astazi de pasapoartele sovietice? (Natalia Beldiga, Breanova, Orhei)

Alexandru Oleinic: In baza noastra de date detinem toata informatia – cati oameni au buletine de identitate, cati au pasapoarte. Cei care au numai pasapoarte sovietice in RM sunt in jur de 300.000 de persoane. Nu exista un termen care ar restrictiona valabilitatea acestor acte. Nicio lege nu-l obliga pe detinatorul de pasaport sovietic sa-l schimbe pe un pasaport nou, national.

– Vi se pare normala aceasta situatie? Nu ar fi mai bine ca statul sa schimbe in mod gratuit aceste acte de identitate? Nu v-ati intrebat, pentru cine voteaza cei 300.000 de posesori ai pasapoartelor sovietice in alegeri? (N.B.)

A. O.: Nu stiu cat e de normal acest lucru, dar asta e situatia in R. Moldova. In alte republici ex-sovietice, cheltuielile au fost acoperite din partea statului si problemele au disparut. La noi, documentarea populatiei e o chestiune benevola. Va voi spune mai mult – acesti oameni nu au nici buletine de identitate. Dar nu poti sa-i obligi sa-si schimbe pasapoartele, din moment ce legea le permite sa beneficieze de absolut toate drepturile, inclusiv de a merge la alegeri cu pasaportul sovietic. Atata timp cat respectivul pasaport va fi recunoscut ca un document perfect legal, oamenii vor continua sa-l foloseasca.

I.: Va telefonez de la Basarabeasca. Domnule ministru, ar fi bine sa treceti pe la noi, s-au adunat multe probleme la Directia principala de inregistrare a transportului si calificare a conducatorilor auto. Intreg colectivul este nemultumit de conducerea acestei directii. (Ion, membru al colectivului)

A. O.: Domnule Ion, multumesc pentru informatie. O sa vin in cel mai apropiat timp la Basarabeasca pentru a clarifica lucrurile.

I.: Va rugam sa atrageti atentia la ceea ce se face la Arhiva Nationala de pe strada Kogalniceanu, vizavi de Universitatea de Stat… O gramada de oameni din toata republica – de la Cahul pana la Drochia – stau ore si zile in sir pentru a obtine tot felul de acte de identitate si dublicate. Nu ne sta bine deloc.

A. O.: Arhiva Nationala si oficiile de stare civila nu mai sunt in subordinea ministerului nostru. Din 25 septembrie au fost trecute la Ministerul Justitiei. Intotdeauna a fost un aflux mare de oameni, dar in ultimele doua luni acesta a crescut substantial: cate 500-600 de persoane stau in rand la Arhiva de pe Kogalniceanu.

I.: Este posibil sa primesc pasaport la Registru, daca am restrictii de la executorii judecatoresti? Nu am datorii fata de stat, ci catre firme cu care suntem in proces de judecata. (Ion Hanganu, Chisinau)

A. O.: Nu, legea nu prevede. Si vreau sa va spun ca eu singur, pana a fi ministru, am avut un caz foarte interesant. Deja nu eram deputat, aveam mai mult timp liber si am mers la Sectia de perfectare a documentelor sa-mi fac pasaport pentru strainatate, pentru ca expirase termenul. M-am dus ca un cetatean simplu, am stat la toate cozile unde a trebuit sa stau. A doua zi mi s-a spus sa vin sa-mi iau pasaportul. Dupa vreo trei ore de stat la rand, ajung la ghiseu unde mi se spune: ma iertati, dumneavoastra aveti interdictie, nu va putem elibera pasaportul. Va inchipuiti, sa dai 1500 de lei, pentru a obtine documentul urgent, sa stai la coada in vreo sase locuri pentru asta, iar a doua zi sa afli ca nu-l poti obtine. Interdictia era de la Ministerul de Interne, in legatura cu deschiderea unui dosar pe numele meu, inca in 2001, cand venisera comunistii la putere. Procuratura inchisese acest dosar din lipsa de probe, dar nu transmisese la Ministerul de Interne informatia ca dosarul era inchis. Deci, orice interdictie stabilita de organele statale nu permite perfectarea documentelor pana cand nu este scoasa. Nu conteaza daca ai sau nu ai datorii fata de stat, daca te judeci cu o firma particulara, nu cu statul – din moment ce instanta a pus interdictia, ea trebuie mai intai eliminata. In cazul dumneavoastra trebuie sa obtineti de la instanta de judecata dovada ca interdictia este ilegala, numai in asa fel situatia poate fi depasita.

I.: Buna ziua, sunt Stefan, din Cahul. Iata asa o situatie interesanta: a trebuit sa-mi schimb pasaportul anul trecut si, cu aceasta ocazie, am dorit sa fiu inscris in actele de identitate roman, asa cum au fost buneii si parintii mei, cum ma consider eu si familia mea. La sectia de pasapoarte mi s-a spus ca nu pot face acest lucru si sa ma adresez in judecata. Nu inteleg pe cine trebuie sa dau in judecata? Ce documente si cui trebuie sa demonstrez ca sunt roman? Puterea sovietica ne-a botezat pe toti de-a valma „moldoveni", dar de ce astazi ni se interzice sa corectam aceste greseli?

A.O.: Sectiile de pasapoarte perfecteaza actele doar din punct de vedere tehnic. Noi nu putem nici schimba, nici rectifica eventualele greseli, pentru ca noi doar fixam in actele identitare informatiile deja existente in baza de date a oficiilor starii civile. Dar, fiindca va framanta aceasta intrebare, am facut o interpelare la Serviciul stare civila special pentru cazul dumneavoastra si iata raspunsul oficial pe care l-am primit de la directoarea acestei institutii, Lucia Ciobanu: „In conformitate cu prevederile art. 66-67 al Legii nr. 100-XV din 26 aprilie 2001 „Privind actele de stare civila" si pct. 201 al Instructiunii cu privire la modul de inregistrare a actelor de stare civila rectificarea rubricii „nationalitatea” in actele de stare civila se realizeaza in temeiul documentelor care confirma nationalitatea parintilor declarantului. Concomitent, atentionam ca, in actele de stare civila inregistrate in perioada de pana in anul 1945, lipseste rubrica „nationalitatea”, fiind indicata doar apartenenta la o anumita religie a persoanei. Astfel, in acest context, mentionam ca abia in anul 1945 a fost inclusa rubrica „apartenenta etnica" in continutul actului de stare civila. Drept urmare, oficiul stare civila la primirea cererii solicitantului privind rectificarea rubricii „nationalitatea" in actele de stare civila, perfecteaza dosarul respectiv si emite, in acest sens, decizia de rectificare a actului de stare civila, aceasta servind temei pentru operarea mentiunilor de rigoare in actele de stare civila”.

I.: Cand vom avea si noi la primarie Internet? (Consilier local, raionul Vulcanesti)

A. O.: Este o problema foarte serioasa. Primariile sunt primele pe lista preocuparilor noastre in acest sens. Avem elaborat un plan intreg de electronizare a tarii. Dupa primarii, vom ajunge la consiliile raionale, la organele centrale publice. Asigurarea cu Internet inseamna acces la informatie. Am avut in acest sens foarte multe discutii si negocieri cu Banca Mondiala, acum suntem in etapa de finalizare a unui proiect de lunga durata in ceea ce priveste utilizarea tehnologiilor informatiei si comunicatiei in toate domeniile. Daca ma intrebati despre un termen concret, sunt absolut convins ca in cei patru ani de guvernare vom reusi sa implementam proiectul in cauza si vom avea Internet in fiecare primarie.

I.: M-am intors recent din Germania, unde am vazut ce inseamna televiziune digitala. Cand va trece si televiziunea noastra publica la acest sistem? (Olga Botnaru, Chisinau)

A. O.: In tarile comunitatii europene este stabilit ca, pana la 1 ianuarie 2012, toate tarile membre UE trebuie sa treaca la televiziunea digitala. La noi, in strategia dezvoltarii a fost stabilit ca termen final anul 2015. Noua guvernare isi propune insa implementarea televiziunii digitale in perioada 2012-2013. In asemenea chestiuni nu poti sa ramai in urma. Apropo de Germania, acolo la 1 ianuarie 2009 statul, pur si simplu, a deconectat televiziunea obisnuita si a trecut-o la sistemul digital, care, intr-adevar, face minuni, deoarece permite accesul la toate serviciile electronice internationale. Germania a preluat rapid acest sistem, pentru ca statul si-a asumat toate cheltuielile, noi insa nu ne putem permite acest lux.

I.: Ma numesc Ion, dar rusii m-au scris Ivan in adeverinta de nastere. Cum sa repar aceasta greseala? (Ion Casian, Causeni)
A. O.: Dupa cum deja am afirmat, toate corectarile, schimbarile din actele de identitate se fac la oficiile starii civile din localitate, iar acestea se afla in prezent in subordinea Ministerului Justitiei. Dar, deoarece ati trimis intrebarea prin posta electronica, am reusit sa obtinem si pentru dumneavoastra un raspuns oficial de la directoarea Serviciului stare civila. Iata-l: „In ceea ce priveste solicitarea persoanelor de a purta un nume de familie si prenume potrivit rigorilor nationale, informam ca cetatenii Republicii Moldova ale caror nume de familie si prenume au fost inscrise cu abatere de la normele onomasticii nationale, la dorinta lor, prin simpla cerere de ortografiere conform onomasticii nationale, depusa la oficiul starii civile de la locul de trai, pot solicita rectificarea acestora in actele de stare civila (de exemplu, din Ivan in Ion, din Stepan in Stefan etc.)”.

I.: Preconizati sa reduceti taxele de perfectare a actelor pentru cetatenii RM aflati in strainatate? Fiica mea se afla la studii peste hotare, in luna mai 2010 expira termenul pasaportului, iar costul unui pasaport obtinut la Ambasada RM din Germania este de circa 150 de euro. Nu vi se par exagerate aceste costuri, in special, pentru un student? (Elena Osadciuc, elenaosadciuc@yahoo.com)

A. O.: Nu stiu de unde ati luat ca trebuie sa plateasca 150 de euro. Problema e ca pana in prezent in general asemenea servicii nu s-au efectuat la ambasade, pasaportul trebuia perfectat doar in Moldova. Abia acum, vrem sa semnam, impreuna cu Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene o directiva, care sa permita ambasadelor si consulatelor noastre perfectarea actelor de identitate pentru cetatenii aflati in strainatate. Numai dupa ce aceasta directiva va fi publicata in „Monitorul Oficial”, acest lucru va fi posibil. Iar pasaportul nu va costa 150 de euro, ci numai 250 de lei, pretul de perfectare a acestuia in R. Moldova.

I.: Domnule Oleinic, sunteti satisfacut de serviciile pe care le acorda populatiei „Posta Moldovei”? (Maria Gatlan, Soroca)

A. O.: „Posta Moldovei” este o intreprindere cu un foarte mare volum de lucru si o mare responsabilitate. Postasii repartizeaza pensiile, va aduc ziarele si revistele preferate. Desigur, probleme exista, nu totul e perfect. Dar noi am vrea ca pe viitor sa facem din oficiul postal un fel de centru informational, unde cetatenii sa aiba acces la toate serviciile de care au nevoie. Deja este posibila perfectarea celui de-al doilea pasaport in caz de necesitate: vii, scrii cerere la posta si primesti in termenul prevazut actul solicitat. Din pacate, noua guvernare a primit o mostenire foarte proasta a acestei intreprinderi. Am gasit „Posta Moldovei” cu pierderi de 11 milioane de lei, la data de 1 ianuarie 2010. Este o suma impunatoare. In prezent, CCCEC impreuna cu experti in audit, din interiorul si din afara intreprinderii, fac investigatii si analize concrete la fiece oficiu in parte, pentru a vedea de unde s-au luat aceste pierderi de milioane in anul 2009.

I.: Cand vom trece la pasaportul biometric? Va fi obligatoriu acesta pentru toti cetatenii?

A. O.: Trecerea la pasaportul biometric este o conditie a Comisiei Europene pentru libera circulatie a cetatenilor in tarile membre ale Uniunii Europene. RM va fi gata de la 1 ianuarie 2011 sa elibereze acest tip de pasapoarte. Ele vor fi obligatorii doar pentru cetatenii care vor dori sa calatoreasca in tarile membre ale UE. Pentru alte tari, cum sunt cele din spatiul CSI, vor fi valabile pasapoartele actuale. Este o necesitate in conditiile luptei cu terorismul, migratiei intensive a populatiei. Acest document dispune de un cip electronic in care se contine fotografia electronica a cetateanului, amprentele digitale, toate celelalte date de identitate si exclude posibilitatea falsificarii pasapoartelor.

I.: De ce permiteti, la nivel national, dublarea IDNP in alte sisteme? De exemplu, in asigurarile medicale obligatorii evidenta populatiei este dupa numarul politei de asigurare. Programul facut de ministerul dumneavoastra pentru CNAM a costat sase milioane de lei, dar s-a legalizat neavenit acest numar de polita, in detrimentul IDNP? (Andrei Doncila, fost angajat al CNAM)

A. O.: Aveti dreptate, in polita de asigurare noi avem un numar de identificare, in pasaport – alt numar. Incercam acum sa reparam situatia. Lucram in directia simplificarii si stabilirii unui singur numar de identificare a cetateanului – si in pasaport, si la politie, si in cartea galbena, asa e normal sa fie.

I.: Si inca o intrebare: ce fel de Registru al populatiei e acesta, cand la alegeri, in afara codului IDNP din buletin, mai folosim si carnetul militar, si alte documente care nu exclud fraudarea?

A. O.: Sunt de acord si aici cu dumneavoastra. Deocamdata legea permite votarea in baza mai multor documente. In prezent elaboram Registrul alegatorului, e un program special de actiuni, pe care il realizam impreuna cu Comisia Electorala Centrala. Dupa elaborarea acestui registru, pe care noi deja l-am experimentat in cateva primarii anul trecut, situatia se va ameliora.

I.: Sunt un fost coleg de facultate. As vrea sa ma primiti in audienta…

A. O.: Buna, Ioane. Ca fosti colegi, poti veni la mine oricand, nu neaparat sa te inscrii in audienta. Te astept!

I.: Cum sta R. Moldova cu accesul la Internet, domnule ministru? Comunistii au avut un program special, SALT, care prevedea asigurarea fiecarei localitati cu Internet. Care e situatia astazi? (Dumitru, Calarasi)

A. O.: Pai programul comunistilor s-a dovedit a fi unul declarativ. In prezent, avem doar 7,9 procente de acces la Internet – banda larga, adica la viteza mare. Si numai 28 procente de gospodarii au acces la Internetul propriu-zis. Acestea sunt cifrele in medie pe republica, dar la sate procentul e cu mult mai mic. Fibra optica nu a ajuns in toate localitatile. Ne punem toata speranta in investitiile pe care trebuie sa le atragem. In acest context, lansam in prezent doua servicii mari – Wi-Max si LTE de transmitere a informatiei, care vor permite accesul la Internet – banda larga. Trebuie sa cream conditii si sa eliminam obstacolele pentru ca investitorii sa vina in R. Moldova. O bariera deja a fost inlaturata, ma refer la faptul ca astazi operatorii de Internet au acces la traficul international, aceasta fiind una dintre conditiile Bancii Mondiale.

I.: Cand se vor ieftini pasapoartele?

A. O.: Sper sa gasim acoperire financiara pentru a reduce macar cu 10% costul lor actual. Si asta se va intampla in urmatoarele doua-trei luni. Guvernarea actuala a facut deja primul pas in directia aceasta. Noi eliberam gratis primul buletin de identitate tinerilor care implinesc 18 ani. Este costisitor, dar ne-am asumat aceste cheltuieli. In total, avem cca 20 de categorii de cetateni care beneficiaza de tarife speciale la perfectarea documentelor cu reduceri de pana la 100%. Intre acestia – invalizii de categoriile 1, 2, 3, veteranii.

I.: Avem in R. Moldova si sate netelefonizate, in secolul XXI?

A. O.: Sate fara legatura telefonica nu exista. Avem o retea foarte mare de oficii postale – peste 1150, pe care, repet, incercam sa le transformam intr-o retea de fibra optica, dandu-le astfel cetatenilor posibilitatea ca prin intermediul postei sa aiba acces la toate serviciile prestate de minister.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *