Timpul.md

Actualitate 3 Iunie 2021 | 00:45

Averea miliardarilor lumii a crescut cu 5 trilioane de dolari în timpul pandemiei. În același timp, pandemia a sărăcit și slăbit clasa de mijloc

 

Jurnalistul și editorialistul Cătălin Sturza a publicat un articol pe pagina sa de Facebook despre „câștigătorii pandemiei”, subliniind maniera în care miliardarii lumii s-au îmbogățit mai cu seamă în timpul pandemiei, iar clasa de mijloc și cea de jos a sărăcit, a devenit vulnerabilă.

„Averea miliardarilor lumii a crescut cu 5 trilioane de dolari în timpul familiei, conform unui clasament Forbes – ne spune un articol din ABC News.

Numărul miliardarilor după anul Covid a ajuns la o cifră-record. Există 2,755 de miliardari în lume după această pandemie, cu 493 mai mulți decât în anul precedent. Averea cumulată a acestor miliardari se ridică la 13,1 trilioane de dolari – cu 5 trilioane în plus față de averea de la începutul anului 2020.

„Ritmul în care se crează averi uriașe este cu totul uluitor”, comentează Forbes, citat de ABC News.

În top 5 al miliardarilor în găsim pe Jeff Bezos (Amazon); Elon Musk (Tesla, SpaceX); Bernard Arnault (LVMH); Bill Gates (Microsoft; și numeroase investiții și interese în industria farmaceutică); și Mark Zuckerberg (Facebook).”, scrie domnul Sturza.

Mare parte dintre acești miliardari au fost implicați activ în „combaterea pandemiei” și în campania de vaccinare.

„În același timp, pandemia a sărăcit și slăbit clasa de mijloc. Un studiu PEW despre impactul pandemiei asupra clasei de mijloc arată că 54 de milioane de oameni au „căzut” din clasa de mijloc în anul 2020, în timp ce numărul celor săraci a crescut cu 131 de milioane de oameni. Zonele cele mai afectate au fost Asia de Sud-Est (în special India) și Africa Subsahariană.

Un articol din New Yorker cu titlul „Cum ucide pandemia clasa de mijloc” abordează aceeași temă. Mai mult de 33 de milioane de americani au intrat în șomaj în timpul măsurilor de lockdown, ne arată articolul. Afacerile mici și mijlocii au fost direct lovite de măsurile „anti-pandemice”. Printre exemplele citate de articol se numără firme de curățenie, after schooluri pentru copii, restaurante, baruri și hoteluri care s-au închis temporar sau au dat faliment în timpul pandemiei.”, continuă jurnalistul.

Firește, aceste concluzii ridică câteva semne de întrebare. De ce s-au amplificat discrepanțele economice și sociale odată cu pandemia despre care se spunea că „ne afectează pe toți”?

„Aceste articole nu iau în calcul și celelalte victime colaterale ale „intervențiilor non-farmaceutice”: pacienții care au murit pentru că nu au avut acces la tratamente în spitale; persoanele a căror sănătate mentală a fost grav afectată din cauza izolării sau a terorii mediatice permanente; creșterea consumului de droguri, de pornografie, sau a dependenței de device-uri electronice în rândul tinerilor și adolescenței; perturbarea procesului de educație pentru generații de copii; și așa mai departe.

Asta când ni se mai spune că „intervențiile non-farmaceutice” au fost despre protejarea sănătății publice și a celor vulnerabili. Și nu au fost despre bani, afaceri și interesele unor miliardari sau elite.

Sau când ni se mai spune că acești miliardari sunt filantropi și binefăcători. Sigur, ei sunt (sau mulți dintre ei sunt) filantropi și binefăcători așa cum este Jack Spintecătorul chirurg și pasionat de anatomie.

Să avem încredere, așadar, și pe mai departe în „filantropi” și în elite. Și în soluțiile cu care aceștia vin, iar și iar, să ne „salveze” pe toți.”, conchide Cătălin Sturza.

Într-o notă ușor umoristică (și totuși sumbră), articolul amintește de întâmplarea nefericită de la Spitalul Foișor și numeroasele abuzuri petrecute prin toată țara, dar și de „filantropii” ce par să aibă un soi de sindrom mesianic, simțind nevoia să „izbăvească planeta”.

 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus