Timpul.md

Interviu 16 August 2010 | 04:42

Boris Focşa, ministrul Culturii: „Domeniul culturii are un sistem dereglat…”

Pe 25 septembrie se împlineşte un an de la învestirea în funcţie a guvernului Alianţei pentru Integrare Europeană. Am considerat oportun să-i invităm la dialog pe miniştrii AIE, rugându-i să ne vorbească despre realizările şi nereuşitele lor în această perioadă. Azi răspunde la invitaţia noastră ministrul Culturii, Boris Focşa.

- Domnule ministru, ce aţi moştenit de le vechea conducere comunistă a ministerului şi ce aţi reuşit să faceţi într-un an?

- Am moştenit un minister care, după mine, nu mai era minister. Multă vreme nu se mai făcuse nimic în acest domeniu şi a trebuit să reorganizez activitatea instituţiei, să facem o inventariere la toate bunurile din subordine. A fost un proces destul de complicat. Pe de o parte, reorganizam ministerul, iar pe de alta, efectuam investigările de rigoare. Am verificat şi am găsit mai multe nereguli de contabilitate. Concomitent, analizăm legislaţia în domeniul culturii, mai cu seamă cea care ţine de protejarea patrimoniului. A trebuit să facem şi inventarierea patrimoniului. Am găsit multe ilegalităţi, am făcut precizări, am iniţiat câteva procese de judecată. Acum ne judecăm pentru a obţine clădirea de pe str. Puşkin, 24 din Chişinău.

- Apropo, speraţi să recăpătaţi acest spaţiu?

- Directorul respectivei agenţii de impresariat a semnat un contract, fără acordul ministerului, prin care sediul i-a fost transmis în arendă pe o perioadă de 29 de ani. Este o schemă frauduloasă, fiindcă din start am găsit agenţia cu datorii enorme, de câteva milioane de lei. Cu toate că este ilegal, cel puţin aşa consider eu, contractul a fost înregistrat la Cadastru. De fapt, şi oficiul cadastral a fost atras ca parte în acest proces. Deoarece agenţia avea datorii, s-a făcut un transfer de 1,2 mln., arenda pentru un an de zile, ştiind că creditorii vor lua aceşti bani, ca să intrăm în impas. Am încercat să pun sechestru la bancă, astfel încât banii să fie transferaţi înapoi. Dar ei s-au înţeles cu banca, banii au ajuns în cont şi au fost luaţi de către Inspectoratul Fiscal pentru datorii. Dacă obţinem câştig de cauză, vom restitui banii. Mă mir că am pierdut, în primă instanţă, acest proces, fiindcă era clar că contractul trebuia să fie semnat de organul ierarhic superior. Aceeaşi situaţie e şi la Circ, dat în arendă tot pe 29 ani, dar până acum nu s-au făcut reparaţii şi nici nu ştim cine este investitorul.

- Ce aţi reuşit să faceţi pentru ocrotirea monumentelor de stat, unele dintre care au fost privatizate sau chiar demolate?

- Am pus pe roate Agenţia de inspectare a monumentelor, ea funcţionează. Avem deja un registru al monumentelor publicat în „Monitorul Oficial”. Legea a apărut în 1993, dar registrul a fost publicat abia acum. Fără a fi publicată, legea nu are niciun efect. A fost catalogat fiecare imobil. La Chişinău am finisat acest lucru, acum am început să facem inventarierea monumentelor de pe întreg teritoriul republicii.

- Când aţi fost numit ministru, vorbeaţi de o mai mare apropiere de uniunile de creaţie. Ce s-a reuşit în acest domeniu?

- În Colegiul ministerului am cooperat membri ai uniunilor de creaţie. Am pus accent pe transparenţă. Încercăm să colaborăm cu fondurile internaţionale, pentru că, până acum, nu s-a făcut nimic în acest domeniu. Am demonstrat că putem face lucruri mari şi cu bani mai puţini. Am susţinut festivalurile „Cronograf” şi „M. Eminescu”. Vom sprijini financiar Festivalul „Invită Maria Bieşu”, manifestările dedicate Zilei Independenţei ş.a.

- Apropo, pe 31 august a fost anunţat un spectacol la Palatul Naţional, dar, totodată, vor fi organizate manifestări în Piaţa Marii Adunări Naţionale. De unde asemenea disensiuni?

- Nu cred că e o mare problemă. În Palatul Naţional încap 1.450 de spectatori, iar concertul va dura două ore. Ideea vine de la administraţia Palatului Naţional. Vor fi invitate şi vedete din România…

- Care este bugetul ministerului?
- Este de 190 de milioane de lei, ceea ce asigură doar parţial salariile instituţiilor de cultură şi ale celor de învăţământ artistic.

- De ce salariile lucrătorilor din cultură rămân atât de mici, precum şi pensiile oamenilor de cultură cu merite deosebite?

- Am propus ca teatrele să treacă la sistemul de proiecte, dar am rămas la vechea formulă. Am insistat ca, de exemplu, coeficientul salariului să fie mărit de la 1,3 la 1,5 şi, printr-o hotărâre de guvern, am majorat salariile la toate instituţiile concertistice.

- Totuşi, la Teatrul de Operă şi Balet au fost micşorate…

- Depinde foarte mult de managerul instituţiei. Statul dă salariul pe care îl dă, iar instituţiile le pot majora celor mai buni din activitatea de bază a acestora.

- Ce aţi reuşit să faceţi cu casele de cultură din teritoriu, în care s-au deschis baruri, cafenele…?
- Recent am elaborat Regulamentul-cadru de activitate al caselor de cultură. În sfârşit, acestea vor avea un statut juridic aparte. Până acum, banii veneau numai la primărie, dar, după ce va fi aprobat acest regulament printr-o hotărâre de guvern, lucrătorii din cultură vor avea dreptul la o activitate separată. Vor primi banii de la stat, dar vor mai obţine mijloace şi din activitatea concertistică…

- Ce se întâmplă cu producţia editorială de carte?

- Anul trecut, lista cărţilor n-a fost aprobată. În 2010 am adoptat-o la Colegiul ministerului. Avem două edituri de stat - „Cartea Moldovei” şi „Lumina”. La „Lumina” lucrurile stau mai bine, dar „Cartea Moldovei” a editat multe cărţi la comanda de stat - ştim noi la comanda cui - şi a acumulat multe datorii. Cred că şi editurile private trebuie să fie puse în condiţii egale cu cele de stat, să participe şi ele la concursuri de editare. Zilele acestea, vom aproba Legea cu privire la activitatea editorială, în care vor fi stipulate şi condiţiile respective.

- Când va fi modificată Legea privind uniunile de creaţie?

- Am discutat despre aceasta şi vom începe modificarea ei. De asemenea, intenţionăm să modificăm Legea culturii şi ceea ce ţine de Fondul culturii.

- În ce relaţii sunteţi cu Uniunea Teatrală din Moldova?

- Foarte bune. Acum luptăm ca să-şi poată relua activitatea în sediul din strada Puşkin, 24, unde paznicii agentului economic care a arendat spaţiul nu le permite angajaţilor accesul în clădire.

- Ce n-aţi reuşit să faceţi din programul dvs. în anul care s-a scurs?

- Legea cu privire la teatre. Sper să reuşim s-o aprobăm până în septembrie. În schimb, a trecut în prima lectură Legea cu privire la protejarea patrimoniului arheologic, lege care a fost făcută de la capăt. Împreună cu Ministerul Culturii din România elaborăm dosare UNESCO pentru a obţine finanţare. Între timp, am finisat lucrul la Legea privind protejarea patrimoniului mobil, ceea ce ţine de colecţii. Paralel, verificăm registrul acestui patrimoniu. Am lucrat şi la o variantă a Legii cu privire la cinematografie, pe care am şi propus-o guvernului.

- Ce se întâmplă la Studioul „Moldova-Film”, unde, ca şi la Teatrul de Operă şi Balet, continuă conflictele?

- Încercăm să venim cu un proiect de scutire a taxei pe valoarea adăugată pentru coproducţii şi pentru filmele făcute la noi în ţară. Nimeni nu doreşte să vină să facă coproducţie, deoarece există un impozit dublu - la ei în ţară, dar şi la noi, aici. Sper că proiectul va fi avizat pozitiv de către Ministerul Finanţelor.

- La capitolul colaborare internaţională ce realizări aţi înregistrat?

- Avem un proiect de colaborare cu Republica Populară Chineză, pe care îl vom semna în septembrie. Am elaborat un nou acord de colaborare cu România, aprobat deja de guvern. Am pregătit programul de colaborare cu Bulgaria, precum şi cel cu Egiptul. De la UNESCO am obţinut un grant de 100 de mii de euro pentru a repara un monument de cultură, unde va fi amplasată Agenţia de protecţie a monumentelor. Am prezentat la UNESCO un proiect privind învăţământul artistic. Sperăm să obţinem fonduri şi de la Uniunea Europeană.

- Există la noi mafie concertistică?

- N-am auzit de asta. Ştiu doar că sunt probleme şi în acest domeniu. Avem câţiva regizori care preferă şi favorizează unii artişti, în detrimentul altora. M-am implicat şi aici pentru a face ordine.

- Cum apreciaţi activitatea dvs. în calitate de ministru al Culturii?

- M-aş bucura s-o aprecieze altcineva. Sunt conştient de faptul că unele lucruri nu mi-au reuşit, dar m-am implicat plenar în multe chestiuni. Domeniul culturii are un sistem dereglat. Când am venit semăna cu un ceasornic de la care multe piese au fost aruncate. Acest sistem trebuie reorganizat, are nevoie de un management nou. Consider necesar un curs de management artistic la Academia de Administrare Publică.

- Vă mulţumim pentru interviu.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus