Procesul este pe rolul instanţelor de judecată încă din 2002, Clubul Sportiv Sportul Studenţesc care îşi desfăşoară activitatea acolo şi Primăria Capitalei luptând pentru salvarea să. Între timp, pe cele şapte hectare din BTT au răsărit mai multe terase, restaurante, un club de noapte, Bamboo, denumit ulterior "Le Gaga", şi chiar fundaţia unui hotel ce aparţine lui Fernando Enciu.
"Cele şapte hectare din Parcul Herăstrău trebuie să revină în proprietatea Primăriei Capitalei. Marţi, la Curtea de Apel Bucureşti se va decide dacă bucureştenii îşi vor primi înapoi terenul pe care Carol I le-a lăsat moştenire. Sper că marţi, Curtea de Apel Bucureşti să facă dreptate, luând în calcul documentele pe care le-am depus la dosar, de-a lungul anilor, care atestă faptul că terenul respectiv este domeniu public", a declarat primarul Capitalei Sorin Oprescu.
Cum a ajuns acest teren pe mâna unei firme controlate prin interpuşi de Bartolomeu Finiş
În 1999, printr-un ordin al Ministerului Tineretului şi Sportului, condus la vremea respectivă de Crin Antonescu, Biroul de Turism şi Tranzacţii S.A. (BTT) a primit un certificat de proprietate asupra terenului în suprafaţă de şapte hectare din Parcul Herăstrău.
După ce BTT a intrat în posesia terenului, s-a asociat cu firma Domino 94 Impex SRL pentru exploatarea bazei sportive şi realizarea unor investiţii. Imediat după, Domino 94 Impex SRL a dat în judecată BTT motivând că această nu şi-a respectat obligaţiile luate în cadrul asocierii şi a cerut instanţei să oblige BTT să vândă activele şi terenul. Întrucât BTT nu s-a prezentat la proces, spun surse apropiate cazului, instanţa a dat câştig de cauza societăţii comerciale şi a obligat BTT să vândă clădirile pentru 100.000 de dolari, iar terenul de circa şapte hectare pentru 1,5 milioane de dolari. Actionarii firmei Domino 94 Impex SRL sunt: Ion Petre (5%), Olimpia Ulrich (45%) şi Mihaela Carmen Finiş (50%). Carmen este soţia lui Bartolomeu Finiş, controversat om de afaceri, apropiat al lui Dorin Cocoş şi Alexandru Bittner.
În 2002, reprezentanţii Clubului Sportiv Sportul Studenţesc, secţia de Yachting, (club ce se află în subordinea Ministerului Educaţiei şi care îşi desfăşurau activitatea sportivă pe acest teren), au dat în judecată BTT şi Ministerul Tineretului şi Sportului, susţinând că înstrăinarea terenului s-a făcut ilegal deoarece nu a aparţinut niciodată MTS.
"Terenul nu a aparţinut niciodată Ministerului Tineretului şi Sportului. El a aparţinut întotdeauna Primăriei Municipiului Bucureşti de pe vremea lui Carol I până în prezent. MTS susţine că a dat acest teren în baza HG 834/1991 care da posibilitatea de a da bazele sportive unor societăţi cu capital de stat, însă cu condiţia că ele să nu fie domeniu public. Cele şapte hectare sunt domeniu public al Municipiului Bucureşti. În plus, MTS nu era ministerul de resort şi nu putea emite niciun certificat de proprietate pe acest teren care este domeniu public. Ei nu au avut niciodată acest teren în proprietate. Când am aflat asta, i-am dat în judecată. Lupt în instanţa pentru acest teren deoarece am fost sportiv la acest club din 1978 şi am avut o activitate încununată de succes că şi campion naţional, apoi că antrenor. Acest teren a aparţinut clubului nostru din 1932 şi nu voi permite să ajungă în mâinile altcuiva. Ne-au făcut diverse şicane, ne-au luat terenurile de tenis, ne-au tăiat apă, curentul, ne-au pus lacăte pe poartă, însă nu vom permite să ne dea afară şi din bucăţică această care ne-a mai rămas. Suntem sportivi şi vom lupta până la capăt", a declarat pentru HotNews.ro, Liviu Doară, reprezentantul secţiei de Yachting a Clubului Sportiv Sportul Studenţesc.
La sfârşitul anului 2008, Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a civilă a constatat nulitatea absolută a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, emis de Ministerul Tineretului, precum şi nulitatea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între BTT şi SC Domino 94 Impex SRL, însă aceştia au făcut recurs.
"La momentul emiterii Certificatului de Atestare a Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, seria M15 nr. 0053/22.12.1999, Ministerul Tineretului şi Sportului nu reprezenta minister de resort pentru S.C. B.T.T. S.A., prin urmare nu putea emite un astfel de Certificat", se arată în sentinţa dată. Mai mult, este scris negru pe alb că terenul, situat în Şoseaua Nordului, nr. 7-9, face parte din domeniul public al Municipiului Bucureşti.
Din 2009, Primăria Municipiului Bucureşti a intrat în proces alături de Clubul Sportiv Sportul Studenţesc. Reprezentanţii Primăriei spun că acest teren le aparţine de pe vremea regelui Carol I, cel care a înfiinţat Parcul Herăstrău, iar acesta a despăgubit la vremea respectivă toate persoanele care deţineau terenuri în zona, parcul fiind trecut în domeniul public al statului.
În 2010, Curtea de Apel Bucureşti-Secţia III-civilă a admis recursurile făcute de Ministerul Tineretului şi Sportului, BTT şi SC Domino 94 Impex SRL. Astfel, s-a casat decizia şi s-a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Bucureşti.
"Curtea de Apel a întors dosarul la Tribunal pe motiv că Clubul Sportiv Sportul Studenţesc nu are interes în promovarea acţiunii şi că nu s-a făcut o expertiză din care să reiasă clar că terenul face parte din Parcul Herăstrău. Terenul este în mijlocul parcului şi a făcut întotdeauna parte din parc" a declarat Liviu Doară.
În 2014, Tribunalul Bucureşti a dat o sentinţa în care a spus că cele şapte hectare nu fac parte din Parcul Herăstrău. Această sentinţa a fost atacată de Primăria Capitalei şi Clubul Sportiv Sportul Studenţesc, la Curtea de Apel Bucureşti, probabil ultimul termen de judecată fiind marţi, 17 februarie 2015.
Deşi n-a fost uşor, reprezentanţii Clubului Sportiv Sportul Studenţesc au încercat să desfăşoare în toată această perioada activitatea pe terenul care le aparţine încă din 1932.
Ce parcuri a pierdut Bucureştiul în ultimii ani
Primăria Capitalei a pierdut la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) procesul împotriva moştenitorilor care au revendicat terenul de circa 4 hectare din Parcul Plumbuita, decizia pronunţată anul trecut fiind definitivă şi irevocabilă. Terenul a fost revendicat de familia Bărbulescu, care se judecă din 1999 pentru el cu Primăria Capitalei şi Primăria sectorului 2.
Din Parcul Titan au fost retrocedate 12 hectare, Parcul Verdi în suprafaţă de 5,6 hectare a fost retrocedat în totalitate, din Parcul Tineretului au fost retrocedate aproape 7 hectare, din Parcul Circului – aproape un hectar, iar în parcurile Bazilescu şi Floreasca sunt solicitări de retrocedare în curs de soluţionare.
Dacă în Parcul Tineretului proprietarii au început deja să construiască, celelalte parcuri ar putea fi salvate de autorităţi prin expropriere şi despăgubirea proprietarilor, în să până în prezent nici Primăria Capitalei nici Parlamentul nu au arătat vreun interes în acest sens.
Potrivit Registrului Spaţiilor Verzi, făcut public de municipalitate în 2011, Capitală are 23,21 metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, iar cea mai mare suprafaţă de spaţii verzi este în sectorul 1 – 77,19 mp/cap de locuitor. La polul opus se află sectorul 2 cu doar 12,43 mp/pe cap de locuitor.
Până în 2013, cantitatea de spaţiu verde pe cap de locuitor, potrivit normelor Uniunii Europene, trebuia să ajungă la 26 mp, însă în condiţiile în care nu s-a mai construit niciun parc, iar parcurile existente sunt distruse, nu sunt prea multe speranţe.
sursa: hotnews.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
