Actualitate

Capre, urşi şi vălărete, tradiţii milenare la Vaslui/ Obiceiuri şi festival al tradiţiilor de Crăciun, în zona Braşovului

Este vorba despre o prezenţă masivă şi impresionantă a formaţiilor de măşti, atât individuale – capra, ursul, calul, cât şi în aspectul lor complex, adică vălăretele, alaiurile de la Todireşti, Ivăneşti, Rafaila.

Remarcabile sunt şi jocurile formaţiilor din comunele Vetrişoaia, Gîrceni, Puieşti, Griviţa, Arsura, Poieneşti, Perieni, Dragomireşti, Fâstâci, Rebricea, Deleni. Specific judeţului Vaslui este şi teatrul popular propriu-zis, respectiv Haiducii şi Jienii.

”Plecând de la o creaţie cultă, care are la bază aspecte ale folclorului şi care aparţin lui Matei Millo, teatrul popular s-a generalizat în toate localităţile şi este din ce în ce mai cultivat, realizându-se nenumărate variante ale scenariului Dar ceea ce acum pare o desfăşurare de muzică, dans şi bucurie generală înseamnă de fapt vechi ritualuri care marcau existenţa strămoşilor în perioada Anului Nou. Anul Nou înseamnă pentru ei o reînnoire a existenţei, o permanentizare efectiv. Această viziune este demonstrată de formaţiile de datini şi obiceiuri din Vaslui. În prim-plan s-au înscris colindele, acestea fiind considerate, pe drept cuvânt, ca având cele mai străvechi rădăcini, iar din punct de vedere artistic, având locul pe care muzica simfonică îl are în cadrul muzicii în general. La Pogoneşti şi Berezeni s-au păstrat integral colindele numite laice sau seculare, de fapt creaţii precreştine, sugerând atitudini legate de viziunea umană începând chiar din neolitic. Pluguşoarele, în esenţă, adevărate descântece care să determine o rodire îmbelşugată, au şi ele o prezenţă notabilă”, a explicat etnologul Dan Ravaru.

În fiecare an, în prag de Crăciun, alaiuri de colindători, capre, urşi, jieni şi vălărete împânzesc străzile din Vaslui, în cadrul Festivalului de Datini şi Obiceiuri, care anul acesta a ajuns la cea de a XXXV-a ediţie a. Sute de colindători din toate colţurile Moldovei au demonstrat că tradiţiile şi obiceiurile de Sărbători sunt încă vii.

La festival au participat 1200 de artişti din judeţele Moldovei: Vaslui, Iaşi , Bacău, Botoşani.

“Este cel mai mare festival de sezon. Peste 1.200 de artişti amatori s-au perindat pe scena din Piaţa Civică pentru a arăta publicului tradiţiile şi obiceiurile zonei din care provin. Sunt prezente 35 de trupe din întreaga Moldovă. Pe lângă cele din Vaslui, la festival au participat ”Urşii” de la Doftana şi Comăneşti -Bacău, ”Cerbul” de la Scobinţi -Iaşi şi ”Căiuţii” de la Tudora -Botoşani”, a declarat directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vaslui, Lucian Onciu.

Festivalul de datini şi obiceiuri a început cu o paradă pe străzile oraşului. Toate formaţiile prezente au mărşăluit prin tot oraşul, spre încântarea vasluienilor. Cu mic cu mare, mii de oameni s-au adunat în centrul oraşului pentru a admira măştile şi frumuseţea obiceiurilor populare.

“Este o încântare să priveşti şi să admiri jocurile şi măştile alaiurilor. Este foarte bine că tradiţia se păstrează şi an de an, avem posibilitatea să vedem aceste obiceiuri frumoase de iarnă. Dacă ar fi nins puţin, priveliştea ar fi fost şi mai frumoasă”, a declarat vasluianca Irina Popa.

Obiceiuri şi festival al tradiţiilor de Crăciun, în zona Braşovului

Braşovenii dau startul datinilor şi obiceiurilor de iarnă încă din seara deSfântul Nicolae, moment în care se formează cetele de feciori care vorporni la colindat în preajma Crăciunului, informează corespondentul MEDIAFAX.

Nelipsite din tradiţiile braşovenilor sunt „Capra“ şi „Ursul“. „Jocul Caprei” simbolizează ciclul vieţii, iar la origine a fost un ceremonial sobru, ulterior devenind un ritual menit să aducă rodnicie anului care vine, spor de animale în turmele pastorilor, precum şi recolte bogate.

Tot în jurul Braşovului se mai merge la colindat şi cu „Ursul”, animalul-rege al munţilor, atât în preajma Crăciunlui, cât şi de Anul Nou. Ceata urătorilor care merg cu ursul este alcătuită din ursari, deghizaţi în urs, fluierari, toboşari, fiecare dintre ei interpretând un anume rol. Jocul ursului îşi are originea într-un ritual păgân cu origini geto-dacice, în credinţa cărora ursul era un animal sfânt. În jocul ursului acesta moare şi învie, evocând motivul renaşterii, în paralel cu reînnoirea timpului, anul nou luându-i locul anului vechi. Jocul ursului este unul spectaculos, în ritmuri de tobe, talăngi şi clopoţei. De asemenea, spectaculoase sunt şi măştile cu cap şi blană de urs, accesorizate cu ciucuri coloraţi şi clopoţei.

„Capra“ şi „Ursul“ colindă din poartă în poartă pe la sate, dar şi în oraşe. În Braşov, cetele de colindători străbat zi de zi străzile din centrul vechi al Braşovului, fiind deliciul braşovenilor şi al turiştilor. Pentru a păstra cât mai vii tradiţiile şi obiceiurile de Crăciun, localnicii dintr-un sat din judeţ, Moieciu de Sus, au organizat un evenimentul intitulat „CrăciunFest“, care va avea loc pe data de 26 decembrie. Evenimentul este organizat de Asociaţia Rural – Culturală Moieciu de Sus şi Centrul de Ecologie Montană şi îşi propune să pună în valoare tradiţiile şi obiceiurile sărbătorilor de iarnă, dar şi să atragă turiştii în satul de munte.

Localnicii vor amenaja diferite standuri şi produse specifice zonei şi vor prezenta dansurile şi colindele tradiţionale, eveniment special oferit de copiii de la şcoala din Moieciu de Sus şi trupa de dansuri populare. Pe parcursul zilei vor avea loc diferite ateliere: prelucrare a lemnului, prelucrarea laptelui, şi ţesătorie. În cadrul acestui eveniment, Centrul de Ecologie Montană va avea un stand de prezentare, prilej de a lansa oficial portalul de ecoturism Poarta Carpaţilor – o viitoare ecodestinaţie în Fundata, Moieciu şi Bran. 

sursa: mediafax.ro

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *