Câtă influenţă are Rusia în economia României. Companiile-cheie, oligarhii şi situaţia lor la zi

Potrivit Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti, care citează statisticile vamale româneşti, în anul 2013, volumul schimburilor comerciale româno-ruse au fost de 4,986 miliarde de dolari, în creştere cu 12,8% faţă de anul precedent.

Rusia are excedent comercial în relaţia cu România: importurile efectuate de România au fost în anul 2013 de 3,147 miliarde de dolari, în creştere cu 2,5% faţă de anul precedent, iar exporturile României în Rusia au fost de 1,839 miliarde de dolari, în creştere cu 36,1%.

Astfel, soldul negativ pentru România s-a diminuat cu 24%, ajungând la 1,307 miliarde de dolari.

În privinţa investiţiilor, în perioada 1998-2008, companiile ruseşti au achiziţionat masiv active în România, ajungând la un volum total al investiţiilor de peste 2,1 miliarde dolari, potrivit cifrelor Ambasadei Rusiei.

Influenţă rusească în industria României:

Combinatele Mechel. Începând din 2003, compania rusească a fost lăsată să strângă în portofoliul ei, ca o hârtie de muşte, combinatele Câmpia Turzii, Târgovişte, Ductil Steel Oţelu Roşu şi Laminorul Brăila. În anul 2010, Mechel avea în România aproximativ 7.000 de angajaţi. Supusă presiunii regimului Puţin, în prezent, Mechel a ajuns să fie catalogată de mediile de afaceri ruse drept "o companie zombie", în care niciun finanţator nu şi-ar plasa banii.

În anul 2008, CEO-ul Mechel, Igor Zyuzin, a intrat în conflict cu Vladimir Puţin, pe atunci premier al Rusiei, care a acuzat Mechel că exportă cărbune mai ieftin decât îl vindea pe piaţă rusească şi că făcea evaziune fiscală. Chemat la Guvern, Zyuzin a lipsit pe motiv că era bolnav. "Bolnav, bolnav, dar cred că ar trebui să se facă bine cât mai repede. Altfel, va trebui să-i trimitem un doctor şi să rezolvăm toate problemele", ar fi spus atunci Puţin, iritat de absenţa miliardarului. Acţiunile Mechel s-au prăbuşit atunci cu peste 30%, capitalizarea companiei scăzând de la 15 la 10 miliarde de dolari. (Sursă: ZF).

În noiembrie 2013, Banca Centrală a Rusiei avea să anunţe că bondurile emise de Mechel nu mai erau acceptate că împrumut colateral, conform Russia Today .

În februarie 2013, Mechel cedase deja activele sale din România unei firme de apartament, pentru 50 de euro. Închiderea combinatelor a redus cu 15% producţia de oţel a României, afectând puternic sectorul construcţiilor, având în vedere că în mai 2010 compania asigura 80% din industria de oţel-beton a ţării. (Sursă: Gândul.info)

Alro Slatina. Combinatul de aluminiu este deţinut în proporţie de 80% de compania Vimetco, controlată de omul de afaceri rus Vitaly Mashitskyi. Alro Slatina este cel mai mare consumator energetic din România, cu o cerere de 8% din piaţă românească.

Gazprom îşi trimite în România gazele prin firma intermediară Conef, controlată de grupul Vimetco (fost Marco), al omului de afaceri rus Vitaly Mashitskyi, cel care deţine şi Alro Slatina.

Alor Oradea. Combinatul de alumină a fost cumpărat în anul 1998 de oligarhul rus Oleg Deripaska, prin compania Russkii Aluminii, la preţ de lichidare. În 2001, însă, ruşii au anunţat închiderea combinatului, pe motiv că nu mai era profitabil.

TMK. Grpul controlat de miliardarul rus Dmitriy A. Pumpyanskiy deţine în România două combinate: producătorul de ţevi TMK Artrom Slatina (ART) şi combinatul siderurgic TMK Reşiţa. TMK Artrom Slatina a bugetat pentru anul 2014 o cifra de afaceri
de 250 de milioane de euro, cu 25,4% mai mare comparativ cu nivelul de 876,7 milioane lei înregistrat anul trecut, potrivit ZF.

La rândul sau, TMK Reşiţa a avut o cifra de afaceri de circa 180 de milioane de euro în anul 2012.
Dmitriy Pumpyanskiy, preşedintele Consiliului Directorilor TMK, s-a remarcat drept un susţinător al preşedintelui Rus Vladimir Puţin. (Sursă: Bloomberg)

Influenţă rusească în resursele energetice ale României:

Lukoil. În România, compania rusă, a două că mărime în federaţie, operează rafinăria Petrotel Ploieşti. În anul 1998, ruşii au achiziţionat pachetul majoritar de acţiuni al rafinăriei prahovene. Potrivit site-ului oficial al companiei, valoarea totală a investiţiilor realizate în perioada 2003-2009 depăşea 350 milioane dolari. Pe fondul crizei economice, rafinăria s-a confruntat cu pierderi, preşedintele consiliului de administraţie, Oleg Durov, fiind înlocuit din cu Thomas Frederic Mueller, fost vicepreşedinte, la sfârşitul anului 2013. (Sursă: Energy Report). În anul 2012, Petrotel a avut o cifra afaceri de 6,93 miliarde lei cu o pierdere de peste 270 de milioane de lei. În 2012, rafinăria mai avea 500 de angajaţi, jumătate din persoanlul pe care îl avea în 2007.

În anul 2011, în timpul guvernării Boc, Lukoil a demarat, în calitate de finanţator, procedura de contractare a serviciilor pentru realizarea centrului de date al Autorităţii Naţionale pentru Resurse Minerale, pentru gestionarea resurselor naturale din România, cuprinzând informaţii cu diferite grade de secretizare. Fostul şef al ANRM, Alexandru Patruti, a explicat pentru HotNews, în 2013, că este o practică normală că firme private din piaţă de profil să finanţeze diverse proiecte ale agenţiei, însă Lukoil nu va avea acces la datele din sistemul finanţat de ea.

În anul 2012, Lukoil a primit în concesiune două blocuri în apele teritoriale române de la Marea Neagră: EX-29 Est Rapsodia şi EX-30 Trident. Iniţial, Lukoil trebuia să exploreze concesiunile împreună cu americanii de la Vanco Internaţional LTD (80% Lukoil, 20% Vanco), însă în noiembrie 2012, Romgaz a preluat o participaţie de 10% la cele două proiecte, potrivit Gândul.info.

Lukoil are un acţionariat privat, cel puţin la vedere. Cel mai mare acţionar este miliardarul ruso-azer Vagit Alekperov, CEO-ul companiei, care deţine 20,4%. Al doilea acţionar în Lukoil este compania americană ConocoPhillips, cu 20%, potrivit Reuters.

Gazprom. Cel mai mare extractor de gaze rus deţine concesiuni petroliere în România prin subsidiară sa sârbă, NIS Petrol. Această are concesiunile petroliere Jimbolia (judeţul Timiş) şi Tria (Bihor). NIS mai are în România şi 12 benzinării, iar la sfârşitul anului 2015 numărul acestora va creşte la 150 (Sursă).

Compania de stat Gazprom este şi furnizorul extern de gaze principal al României, asigurând circa o cincime din necesarul de gaze al ţării.

În plus, în martie 2013, Gazprom a anunţat achiziţionarea companiei Marine Bunker Balkan, care alimentează cu combustibil nave în Portul Constanţa. Marine Bunker Balkan operează cu două nave de tip buncăr, un vas de depozitare cu o capacitate de 4.000 de tone şi două barje de acostare. Firma are şi un contract de leasing în care operează un depozit la Oil Terminal Constanţa , cu o capacitate de 1.500 de tone.

Gazprom este condusă de doi oameni de încredere ai preşedintelui Rusiei, Vladimir Puţin: Alexey Miller, CEO, şi Viktor Zubkov, preşedinte al Consiliului de Administraţie.

Sursa: Hotnews.ro