Actualitate

Ce ascunde antisemitismul din Ungaria

Tema a revenit în forţă pe agenda internaţională odată cu războiul declanşat de guvernul de la Budapesta împotriva miliardarului George Soros, interpretat în cheia antisemitismului de către organizaţiile evreieşti şi de Administraţia de la Washington, precum şi din cauza aprecierilor premierului Viktor Orban la adresa lui Miklos Horthy, aliatul naziştilor în timpul celui de-al doilea război mondial, pe care l-a numit „un om de stat strălucit”. Pe de altă parte, premierul Orban neagă acuzaţiile, condamnă antisemitismul şi afirmă că este un prieten al poporului evreu.

Acuzaţiile privind resurecţia antisemitismului în Ungaria or fi oare adevărate? La români există o vorbă: “Când doi îţi spun că eşti beat, du-te şi te culcă”. De ce asemenea acuzaţii nu se îndreaptă, să zicem, împotriva Cehiei, sau împotriva României? Dimpotrivă, ţara noastră a deţinut între martie 2016 – 2017 preşedinţia Alianței Internaționalei pentru Memoria Holocaustului (IHRA), iar American Jewish Committee i-a oferit şefului statului român distincţia “Light Unto the Nations”, cu ocazia vizitei la nivel înalt de la Washington, pe 5 iunie 2017.

10 din cei 13 laureaţi unguri ai premiului Nobel sunt evrei

În Ungaria atitudinea faţă de evrei este ambivalentă. Pe de o parte şovinii unguri vituperează împotriva “conspiraţiei evreieşti” îndreptate împotriva Ungariei. Pe de altă parte, în Ungaria se aduce ca argument al superiorităţii acestei naţiuni cele 13 premii Nobel câştigate de unguri din 1905 şi până în 2004. Numai că zece dintre cei 13 laureaţii respectivi sunt evrei, printre care şi ultimul câştigător, Avram Hirshko, care a primit Premiul Nobel pentru chimie în 2004 sau penultimul, Imre Kertesz, care a câştigat în anul 2002 Premiul Nobel pentru Literatură, totodată un supravieţuitor al Holocaustului. Kertesz a fost deportat la Auschwitz la vârsta de 14 ani.

Ungaria se mai mândreşte şi cu savanţii atomişti unguri, care au creat bomba atomică în cadrul “Proiectului Manhattan” din SUA, în timpul celui de-al doilea război mondial. Dar şi aceştia sunt evrei, anume Edward Teller, părintele bombei cu hidrogen, John Von Neumann, Leo Szilard, Eugene Wigner, care a fost şi laureat al Premiului Nobel în 1963. Pe lângă aceştia au mai fost savantul Todor Karman, specialistul US Air Force şi NASA în aerodinamică, precum şi alţii.

Faptul că iluştrii savanţi enumeraţi mai sus sunt evrei este banal într-o Europă şi o Americă multiculturale. Evreii au creat în toate ţările unde au trăit. Iar identitatea oamenilor este adesea compusă de fapt din identităţii multiple şi suprapuse, sunt identităţi etnice, culturale, civice şi aşa mai departe. Bizară este doar atitudinea duală a şovinilor unguri faţă de compatrioţii lor evrei.

Ungaria are deja o problemă peste Ocean

Ungaria a beneficiat multă vreme de un puternic lobby în SUA, datorită emigraţiei ungureşti foarte active. În cele mai multe cazuri acest lobby promova punctele de vedere şovine şi iredentiste, sub masca apărării drepturilor minorităţilor din statele vecine Ungariei. Astfel, ca urmare a acţiunilor de promovare a lobby-ului ungaro-american, Ungaria trecea la sfârşitul anilor 80 drept un soi de avanpost al Occidentului în interiorul blocului sovietic, deşi situaţia era tocmai invers, Ungaria fiind un perfect satelit al Moscovei. Primul guvern post-comunist al Ungariei, Guvernul Jozsef Antall, al Forumului Democrat Maghiar era un guvern ultranaţionalist cu tendinţe iredentiste făţişe la adresa statelor vecine, şi din care făceau parte nişte indivizi de-a dreptul nazişti, cu vederi şovine, iredentiste şi antisemite, ca Sandor Csoori şi Istvan Csurka, dar lobby-ul unguresc de peste Ocean l-a făcut să treacă drept un exemplu de democraţie în Europa Centrală şi de Est şi un pionier al reformelor.

Ungaria are în prezent o problemă peste Ocean, din cauză că susţinătorii săi ungaro-americani de origine evreiască sunt sideraţi de atmosfera apăsătoare antisemită din Ungaria şi nu mai vor să ştie de “Patria Mamă”. Ba mai mult, unii dintre aceştia şi-au adus aminte că, de fapt, familiile lor emigrate în SUA sunt originare de prin Cluj sau Oradea, aşa că îi bate gândul să-şi redescopere originea românească, din moment ce sunt de baştină din Transilvania. Este vorba despre personalităţi recunoscute în SUA, oameni de afaceri influenţi, deţinători de branduri renumite, şi care s-au retras demonstrativ din comitetele şi asociaţiile ungaro-americane.

Congresmanul american, Tom Lantos (1928-2008), unicul supravieţuitor al Holocaustului membru în Congresul SUA, a fost un mare promotor al intereselor Ungariei după 1990. Numai că fiica sa, cunoscuta activistă Katrina Lantos Swett a devenit un adversar înverşunat al regimului Orban. A renunţat la o distincţie pe care o primise din partea Ungariei fiind indignată că aceeaşi distincţie a fost decernată şi ziaristului antisemit Zsolt Bayer, un apropiat al premierului Viktor Orban. Fiica lui Tom Lantos a declarat că “nu poate împărţi o distincţie cu un om care merită cenzură, nu onoruri, din cauza dezgustătoarelor sale articole şi discursuri”.

Relaţia Ungariei cu evreii ungaro-americani se deşiră din toate părţile. Viktor Orban a fost părăsit până şi de principalul său lobbyist care avea ca grup ţintă evreii din SUA. Este vorba despre Fellegi Tamas, fost ministru al Dezvoltării în Guvernul Orban, şi care prin intermediul unor fundaţii şi firme de consultanţă primise de la guvern sume foarte mari pentru activităţile de lobby în SUA în favoarea Ungariei. Probabil s-o fi săturat şi el să tot dea explicaţii despre antisemitismul din Ungaria. Fellegi a şi fost audiat la Comisia de politică externă a Camerei Reprezentanţilor din SUA cu privire la acest subiect.

Bad cop, good cop”. Antisemitismul nazist şi antisemitismul insidios

Ungaria este una dintre ţările europene unde există o populaţie evreiască mai numeroasă, de circa 100.000 persoane, majoritatea concentrate în Budapesta. Înainte de Holocaust în Ungaria circa 5% din populaţie era de origine evreiască. În timpul celui de-al doilea război mondial peste 420.000 de evrei unguri, dintre care 166.000 din Ardealul de Nord, ocupat de Ungaria horthystă cu sprijinul lui Hitler şi Mussolini, au fost duşi la Auschwitz unde şi-au găsit sfârşitul în camerele de gazare. Operaţiunea a fost îndeplintă de autorităţile ungureşti cu foarte mult zel. Până şi germanii le-au spus să mai încetinească ritmul deportărilor pentru că nu pot face faţă marelui număr de evrei sosiţi în lagăr. Versiunea Budapestei este că regimul aflat atunci la putere, al “Crucilor cu săgeţi”, nu era decât o marionetă a Reichului nazist, Ungaria neavând nicio responsabilitate privind Holocaustul. Comunităţile evreieşti resping cu indignare punctul de vedere al Budapestei, considerând că Ungaria refuză să-şi asume trecutul fascist şi genocidar din timpul celui de-al doilea război mondial.

În prezent, antisemitismul din Ungaria pare a fi de două feluri, cel direct, agresiv şi rasist al partidului Jobbik şi al unei galaxii de organizaţii de tip fascist, iar pe de altă parte antisemitismul insidios, mascat, care îşi clamează simpatia faţă de poporul evreu şi faţă de Statul Israel, însă neagă responsabilitatea Ungariei pentru Holocaust şi face cultul dictatorului Miklos Horthy, aliatul lui Hitler, precum şi cultul altor criminali de război antisemiţi. Avem aici de a face cu “poliţistul rău” şi “poliţistul bun”, sau “bad cop/good cop”.

Jobbik – antisemitismul grobian

Jobbik a şocat întreaga lume civilizată prin manifestările sale. De exemplu, unul dintre deputaţi acestui partid, al treilea ca număr de mandate din Parlamentul de la Budapesta, a cerut să se facă liste cu evreii din Parlament şi Guvern care şi-ar ascunde identitatea. După deputatul respectiv, pe nume Marton Gyongyosi, evreii ar reprezenta un risc de securitate pentru Ungaria.

Pe 4 mai 2013, în ajunul reuniunii anuale a Congresului Mondial Evreiesc , care în acel an s-a ţinut la Budapesta, Jobbik a organizat o manifestaţie de protest. Adresându-se mulţimii, Vona Gabor, liderul partidului, a spus:”Cuceritorii israelieni, aceşti investitori, să-şi caute altă ţară în lume pentru ei, Ungaria nu e de vânzare!”. De la aceeaşi tribună, deputatul Marton Gyongyosi a spus că „Ungaria a fost subjugată de sionism, a devenit o ţintă a colonizării în timp ce noi, populaţia băştinaşă, putem juca doar rolul de figuranţi”. 

Continuarea o găsiți pe contributors.ro

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *