Actualitate

Cele mai importante evenimente ale anului 2015 din R. Moldova

Dosarul 7 aprilie: Papuc scapă basma curată

Pe 19 februarie, Curtea de Apel l-a condamnat pe fostul ministru de Interne Gheorghe Papuc la 4 ani de pușcărie pentru neglijenţă în serviciu soldată cu moartea lui Valeriu Boboc. În același dosar, fostul comisar general al Capitalei, Vladimir Botnari a fost condamnat la 2 ani cu suspendare pentru că nu a împiedicat torturarea tinerilor de către polițiști. Însă pe 30 iunie, Curtea Supremă de Justiție l-a achitat pe acesta și a decis ca Gheorghe Papuc să achite doar o amendă. După ce a fost condamnat, fostul ministru de Interne a fugit din țară.
Pe 23 aprilie, Ion Perju, polițistul bănuit că i-a aplicat lovitura fatală lui Valeriu Boboc a fost condamnat la 10 ani de închisoare. Și acesta a fugit din țară cu puțin timp înainte de pronunțarea deciziei la Curtea de Apel Chișinău.

Raportul Kroll

Anul 2015 a fost zguduit de la început de „Furtul secolului”, adică de dispariția unui miliard de dolari de la trei bănci din R. Moldova: Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Guvernul a angajat societatea americană de audit Kroll să investigheze unde s-au dus banii. Pe 4 mai, raportul Kroll a fost făcut public de președintele Parlamentului, Andrian Candu. În documentul citat este menționat transferul către firme off-shore a 750 milioane dolari, iar principalul nume în jurul căruia se învârt tranzacțiile este al omului de afaceri Ilan Shor. Toate transferurile suspecte au avut loc cu bună știință a Guvernului și a Băncii Naționale a Moldovei.

Marșul Unirii și Marea Adunare Națională

Pe 16 mai, peste 25 mii de oameni au ieșit în stradă la Chișinău și au cerut unirea R. Moldova cu România. Organizațiile civice unioniste au creat Blocul Unității Naționale (BUN). Primul eveniment major organizat de BUN a fost Marea Adunare Națională din 5 iulie în care mii de oameni au pledat pentru integrarea europeană și reîntregirea neamului românesc ca singurele soluții pentru rezolvarea crizei profunde în care a ajuns R. Moldova.

Demisia lui Chiril Gaburici

Primul guvern format după alegerile parlamentare din noiembrie 2014 nu s-a menținut decât cinci luni. Premierul Chiril Gaburici și-a anunțat demisia pe 12 iunie, fiindcă a pierdut susținerea parlamentară, iar Procuratura Generală a pornit un dosar penal pe faptul că șeful Executivului ar fi falsificat informația privind studiile sale. Ulterior, pe 30 iulie, a fost învestit un alt guvern condus de liberal-democratul Valeriu Streleț.

Alegeri locale generale din 14 și 28 iunie

Demisia lui Gaburici a fost anunțată cu doar două zile înainte de alegerile locale. Acestea au fost marcate, desigur, de lupta pentru Capitală, dar și de implicarea unor oameni de afaceri controversați. Principalul suspect în furtul miliardului, Ilan Shor, a reușit să iasă învingător la Orhei. Oamenii au crezut promisiunilor populiste și au închis ochii la faptul că Shor ar fi un hoț. La Bălți primar a devenit omul de afaceri Renato Usatîi care și-a făcut avere în Rusia și a devenit unul din liderii forțelor proruse din R. Moldova. La Chișinău, liberalul Dorin Chirtoacă a mers bară la bară cu socialista Zinaida Greceanîi. Abia în turul doi, Chirtoacă a obținut o victorie clară.

Protestele Platformei Civice „Demnitate și Adevăr”

Toamna a început cu proteste. Pe 6 septembrie, în PMAN s-au adunat peste 30 mii de oameni la mitingul organizat de Platforma Civică „DA”, pentru a protesta împotriva alianței de guvernare, fiind sătui de criza din țară și de hoțiile din sistemul bancar, care au provocat devalorizarea leului și majorarea tarifelor la energie electrică și gaz. În urma protestului a fost creat un orășel de corturi în fața Guvernului.

Usatîi și Dodon ies în stradă

Pe 27 septembrie a apărut al doilea orășel de protestatari. De data aceasta, corturile au fost instalate în fața Parlamentului și Ministerului Agriculturii de socialiștii lui Igor Dodon și adepții „Partidului Nostru” al lui Renato Usatîi. Cele două formațiuni politice proruse cer demisia președintelui Nicolae Timofti și organizarea alegerilor anticipate.

Arestarea lui Vlad Filat

Pe 15 octombrie, ex-premierul Vlad Filat a fost reţinut de ofiţerii CNA pentru 72 de ore, după ce 79 de deputaţi au votat, la solicitarea procurorului general, lipsirea lui de imunitate parlamentară. Vlad Filat este acuzat de fraude bancare și luare de mită de la omul de afaceri Ilan Shor. Filat a declarat că finanțatorul PDM, Vlad Plahotniuc, stă în spatele arestului său.

Demiterea lui Streleț

Două săptămâni mai târziu, pe 29 octombrie, guvernul Streleț a fost demis printr-o moțiune de cenzură inițiată de opoziția socialistă și comunistă și susținută de Partidul Democrat, una din formațiunile componente ale Alianței pentru Integrare Europeană-3. Semnatarii moțiunii l-au acuzat pe premierul Valeriu Streleț de complicitate la acte de corupție prin sprijinul acordat fostului său șef de partid Vlad Filat. Negocierile privind formarea unei majorități parlamentare și formarea unui guvern încă mai durează.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *