Dacă lucrurile vor merge tot aşa mă tem că vom avea şi anul acesta o campanie electorală profund politizată, cu actori electorali politici, adică diletanţi în funcţia la care aspiră (ei sunt convinşi că funcţia de primar nu e o meserie, care cere cunoştinţe, ci o funcţie care solicită doar …abilităţi). Spre deosebire de anii precedenţi, anul acesta campania va fi mediatizată copios tot de o armată de jurnalişti diletanţi şi profund angajaţi politic. Tonul a şi fost dat: acum o săptămâna „marea problemă” care inflama imaginaţia „comentatorilor politici” cu zgardă roşie la gât era dacă funcţia de primar e una politică sau nu…Şi dacă-i politică, la ce mai trebuie şi profesionalismul?
Dar să revenim la mesaje. Trebuie să ai un dispreţ total faţă de orăşeni ca să te lansezi în cursa pentru primăria capitalei cu o campanie ideologică pe chestiuni identitare şi cu un mesaj bazat pe ideea de iubire – iubesc Moldova, deci iubesc şi Chişinăul. Şi ceilalţi concurenţi şi-au motivat angajarea în cursa electorală tot pe motive de iubire faţă de acest oraş. Nu înţeleg logica, fie şi metaforică, a acestei iubiri. Chişinăul e ca după un tsunami, cuvântul care-l caracterizează plenar şi corect este dezastru. Cum poţi iubi dezastrul? Mi-i drag acest oraş, dar în forma lui actuală nu-l pot iubi. Eu personal am aşteptat un candidat care ar fi declarat că „eu urăsc acest oraş, aşa cum arată el astăzi şi vin să-l salvez de la dezastru, ca să-l putem iubi”. N-a fost să fie! Îi în această cursă s-au angajat o baterie de candidaţi iubăreţi, care vor să devină primari doar pentru a-l …iubi cât mai tare şi mai profund…, până îl vor transforma într-o târlă balcanică, fără trotuare, înecată în pădurea de buticuri „Zoluşka” şi „Ţigări”, intoxicat de mii rable de export care scot fum negru şi de „rutiere” răblăgite care se opresc la tot pasul.
Vreau un candidat care ar ieşi în faţa orăşenilor (la o dezbatere publică la tv) şi care ar enumera, pe degete, cele trei, cinci sau zece probleme fundamentale ale acestui oraş şi ar propune soluţiile de vigoare. Eu, ca vechi orăşean, care „iubesc acest oraş” altfel decât candidaţii la funcţia de primar, aşi vrea să aud din gura acestui candidat (nu declaraţii politice tăioase”!) ci răspunsuri clare, argumentate ştiinţific la cel puţin următoarele zece întrebări:
1. Cum se va dezvolta în următorii 10-20 de ani Chişinăul – „pe verticală” sau „pe orizontală”?
2. Cum va fi reglementată în următorii 10-20 de ani densitatea populaţiei în oraşul Chişinău?
3. Cum va fi reorganizat în următorii doi-trei ani transportul urban şi căror mijloace de transport li se vor acorda prioritate?
4. Cum şi în cât timp vom redăm pietonilor trotuarele care au fost transformate în parcări?
5. Cum rezolvăm în următorii doi-trei ani problema parcărilor în oraş?
6. Cum corelăm statutul de „stat în stat” al Chişinăului cu dezvoltarea celorlalte oraşe din RM (care numai oraşe nu pot fi numite)?
7. Cum şi în cât timp lichidăm „mafia terenurilor”, cum şi în cât timp stopăm ofensiva buticurilor?
8. Cum rezolvăm problema locuinţelor şi cum lichidăm „mafia constructorilor de locuinţe” care jefuieşte orăşenii ?
9. Cât spaţiu locativ se închiriază în Chişinău şi cum lichidăm „mafia închiriatorilor de apartamente” ?
10. Cum lichidăm „mafia asociaţiilor” care jefuieşte locatarii cu taxe supte din deget?
Există încă sute de probleme, eu m-am limitat doar la aceste zece. Noi, jurnaliştii, care avem un rol anume în formarea opţiunilor electoratului trebuie să-i forţăm pe aspiranţii la funcţia de primar al capitale să discute aceste probleme, nu altele, „politice”. Prea mult timp şi spaţiu (tipografic) acordăm acţiunilor populiste ale candidaţilor. Aceste acţiuni trebuie blamate necruţător, indiferent de pasiunile noastre politice. Candidaţii efectiv ne consideră nişte proşti când în loc de discuţii la obiect ne propun „subiecte” despre aducerea focului haric, vizite la orfelinate şi grădiniţe, colectarea gunoiului de prin parcuri, participarea la slujba de Paști…
Da, din păcate, şi anul acesta votul pentru primarul capitalei va fi unul politic. Să fie oare Chişinăul un oraş blestemat să fie sacrificat pe altarul politic? Acesta însă e subiectul altui articol.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
