Timpul.md

Carte 26 Noiembrie 2014 | 08:04

Cine mai citește în Moldova?

Piața cărții din Republica Moldova descurajează editorii și librarii tot mai mult pe an ce trece. Iar dacă lansarea de carte este în vestul continentului un eveniment cultural important, atunci aici lansările sunt trecute cu vederea atât de presă, de autorități, cât și de cititori care, conform studiului „Utilizarea timpului”, acordă doar cinci la sută din timpul său lecturii. 

Deși ne desparte doar granița, în România librăriile nu pustiesc niciodată, iar editurile continuă să acopere cererea mare de carte. Fapt confirmat și de Anatol Vidrașcu, unul dintre cei mai importanți editori de carte din întreg spațiul românesc și fondatorul Grupului Editorial Litera, care spune că în acest an, vânzările din Republica Moldova au scăzut și scad în fiecare an, în schimb cele din România cresc. Totuși, conform Valentinei Chitoroagă, directorul Camerei Naţionale a Cărţii din Republica Moldova, în 2014, până la ora actuală au fost editate 2340 de titluri de carte, cu 100 de titluri mai puțin comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Deși s-ar părea că se păstrează un anumit echilibru în numărul de cărți editate, vânzarea acestora nu mai bucură pe nimeni. „Sunt cu mult mai puțini cumpărători decât anii trecuți, totuși majoritatea sunt tineri, iar maturii achiziționează doar pentru copii sau nepoți. Dacă se cumpără ceva, atunci sunt manuale sau literatură artistică”, spune Tamara Șveț, de 16 ani librar la „Librăria din Hol”.

Nu ne place prețul sau cartea?

Mai mult, dacă de obicei sărăcia pare a fi un răspuns la toate relele din țară atunci editorii sunt de altă părere. „Noi am micșorat prețurile la toate cărțile, totuși asta nu influențează câtuși de puțin vânzările, fiindcă omul dacă vrea să cumpere o cumpără, indiferent de preț. Mai mult, prețurile noastre sunt foarte mici, datorită faptului că tipărim în străinătate. Iar dacă o carte în străinătate se vinde cu 15-20 de euro, atunci aici, aceeași carte se vinde cu maximum 2 euro”, explică Anatol Vidrașcu. De aceeași părere este Vera, librar la „Librarius”, care spune că prețul nu este o problemă și că maximum 15 la sută din cumpărători sunt nemulțumiți de prețul cărții.

Nici Gheorghe Erizanu, directorul Editurii „Cartier”, nu vede în prețul cărților problema cea mai mare. „Este vorba de cărțile obligatorii la școală care în loc să stârnească pofta de carte – o domolesc. Ultimele cărți pe care le-au citit profesorii erau cele cu care și-au făcut teza de doctorat. Rubricile de cultură din ziarele și revistele noastre mai degrabă conțin știri cu sânii mari sau mici ale femeilor, asta în cazul în care aceste rubrici mai există. În grila de emisie, programele culturale sunt la ore foarte devreme sau foarte târzii când lumea normală doarme, iar oamenii care citesc cărți sunt oameni normali, nu poți să-i faci pe toți insomniaci. Bibliotecile au fonduri mai mari pentru ardezie și vopsea decât pentru achiziții de cărți. Ziarele care s-au vândut în chioșcuri cu tot cu carte au ucis și cititorul de ziar și pe cel de carte. Premiile literare nu se acordă după un sistem de valori bine stabilit, ci sunt date pentru ochi frumoși sau redacții frumoase”, acestea sunt doar câteva din motivele menționate de Gheorghe Erizanu ca fiind la baza problemelor cu care se confruntă editurile și librăriile Moldovei.

Mai mult, conform acestuia anul curent nu este un an mai prost ca cel precedent, dar nu este un an mai bun ca 2008. În pofida deficiențelor menționate mai sus, Erizanu recunoaște că editura are un cumpărător tânăr, pe care-l crește. „Iar atunci când tinerii cresc și pleacă la studii peste hotare - noi îl pierdem și trebuie să creștem altul”, adaugă acesta.

În același timp, Editura „Litera” are un alt cumpărător – femeile. Or, cele mai populare cărți sunt cele scrise de sau pentru femei - romane de dragoste, detective, precum și dicționarele, enciclopediile și manuale. „Femeile citesc mai mult și cumpără mai mult, inclusiv pentru copiii lor. Dacă am candida vreodată la alegeri ar trebui să ne bizuim pe femei”, face haz de necaz Anatol Vidrașcu.

Editurile noastre nu publică autori străini

Astfel, Anatol Vidrașcu nu stă la îndoială că lipsa vânzărilor de carte în țară ar putea influența o mare parte din edituri și librării să-și înceteze activitatea. „Vor dispărea editurile mici și le vor trage după ele și pe cele mai mari. Pe noi ne salvează că avem piața românească și tot ce producem o facem în primul rând pentru România. Capitalul nostru din Republica Moldova este de 5% din total”, explică Vidrașcu.

În același timp, însă, Ion Bargan, fondatorul librăriei online „Bestseller”, asigură că vânzările sale au păstrat cam același nivel, iar cumpărătorii rămân a fi tineri de 18-35 de ani. „În mare parte avem cărți editate în România. Cărțile noastre pentru copii concurează cu cele românești, însă literatura artistică și cea de dezvoltare personală vine din România, fiindcă acolo se publică multe traduceri. În Moldova se găsesc foarte puțini autori străini traduși”, explică Ion Bargan.

Eroarea bine cunoscută…

Deși o mare parte a ofertei de cărți este acoperită de editurile românești, publicațiile rusești nu mai predomină pe rafturile librăriilor din țară, iar cele din urmă nu se mai bucură de același succes. „Trebuie, totuși, să spunem lucrurilor pe nume, prevalează literatura română. Din Rusia se aduc cantități mult mai mici decât înainte. Oricum, cărți în limba română se vând mult mai bine decât cele scrise în rusă”, afirmă Anatol Vidrașcu, care dacă anul precedent a editat peste 700 de titluri de carte, în a.c. nu crede să ajungă la 500.

Deși cartea românească este deja mult mai populară ca cea rusească, vânzările nu sunt satisfăcătoare pentru edituri sau librării. „La noi limba de stat e româna, dar nu toți o vorbesc, iar foarte mulți nu mai citesc pur și simplu. Să nu uităm că din trei milioane de cetățeni ai RM, numai Domnul știe câți se consideră români. Noi pornim de la eroarea primordială – nu știm cine suntem, iar de aici pornesc toate celelalte”, explică Anatol Vidrașcu.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus