Actualitate

COMENTAŢI: Avem o capitală: ce facem cu ea?

 Astăzi inaugurăm o rubrică nouă – „Avem o capitală: ce facem cu ea?” – în care vom încerca să abordăm cele mai stringente probleme ale capitalei R. Moldova. Vom porni de la cele zece întrebări formulate de editorialistul nostru Constantin Tănase în numărul de astăzi. Invităm cititorii să participe activ la dezbaterea acestor probleme.

Zece probleme, dintre o mie şi una

Constantin Tănase, TIMPUL.MD

1. Cum se va dezvolta în următorii 10-20 de ani Chişinăul – „pe verticală” sau „pe orizontală”?
2. Cum va fi reglementată în următorii 10-20 de ani densitatea populaţiei în oraşul Chişinău?
3. Cum va fi reorganizat în următorii doi-trei ani transportul urban şi căror mijloace de transport li se va acorda prioritate?
4. Cum şi în cât timp vom reda pietonilor trotuarele care au fost transformate în parcări?
5. Cum rezolvăm în următorii doi-trei ani problema parcărilor în oraş?
6. Cum corelăm statutul de „stat în stat” al Chişinăului cu dezvoltarea celorlalte oraşe din RM (care numai oraşe nu pot fi numite)?
7. Cum şi în cât timp lichidăm „mafia terenurilor”, cum şi în cât timp stopăm ofensiva buticurilor?
8. Cum rezolvăm problema locuinţelor şi cum lichidăm „mafia constructorilor de locuinţe” care jefuieşte orăşenii?
9. Cât spaţiu locativ se închiriază în Chişinău şi cum lichidăm „mafia închiriatorilor de apartamente”?
10. Cum lichidăm „mafia asociaţiilor” care jefuieşte locatarii cu taxe supte din deget?

Ion, forum TIMPUL.MD

1. Nu e neapărat de extins oraşul. Aşa cum este e suficient încă pentru 30 de ani. Clădirile de un etaj să fie demolate şi construite case de locuit de două-trei etaje, cu parter şi două etaje locuibile, după exemplul Amsterdamului sau altor capitale europene. Nemaivorbind că un drum bine făcut, şi fără poliţişti, face ca de la Orhei la Chişinău să faci cam 20 de minute, şi de la marginea oraşului în centru mai faci încă 30 de minute, e simplu. Poate statul să se gândească să dezvolte oraşele mici şi centrele raionale, pe tipul oazelor off-shore şi să pompeze capitalul din capitală?

2. Depopulare şi deconcentrare a instituţiilor statului – din nou Amsterdam – capitala Olandei a fost mutată în Haga, pentru că în Amsterdam era prea aglomerat.
3. şi 4. Construcţia de parcări multietajate – lărgirea drumului de pe Ismail spre şoseaua Hânceşti şi spre direcţia Vadul lui Vodă şi repararea capitală a şoselei Munceşti-Petricani pentru a direcţiona eficient transportul.

5. Deconcentrarea şi construirea suprafeţelor comerciale în afara oraşului.

6. Relocarea suprafeţelor de producere şi edificarea parcurilor tehnologice la o distanţă minimă de 25-35 km de Chişinău. Asta se poate face prin lege organică.

7. Buticurile dau locuri de muncă, dar ele liber se pot transfera în zonele oraşelor mici cu condiţia creării unui mediu „off-shore” local, investiţii din Italia netaxate, importul de utilaje în aceste zone. Fiecare centru raional să aibă o aşa zonă, sau mai multe.

8. Stimularea concurentei şi controlul desfacerii materialelor de construcţie – noi plătim preţ dublu sau triplu pe materiale din motiv că avem taxe vamale exagerate. De altfel, toate produsele desfăcute în Moldova posedă vreo 60 la sută taxe la vamă.

9. Nu văd problema aici, dar o formă de patentare cred că ar putea soluţiona această problemă.

10. Mai multă transparenţă şi activism civic din partea locatarilor (emisiuni TV şi articole despre drepturile şi obligaţiile civice ale oamenilor).

Presa din Italia nu e ca la noi…

Zburătorul, TIMPUL.MD

Ca întotdeauna, domnul Tănase are dreptate. Noi, electoratul, ne-am dat cu prostia, minciuna şi populismul ca măgarul cu fânul – le „mâncam” aşa cum ni le prezintă, fără a ne revolta sau a le contesta. Şi ei, politicieni mediocri, cu intelect redus şi bani mulţi, profită de aceasta şi din promisiuni de „iubire” faţă de capitală fac bardakul în care azi trăieşte Chişinăul. Vreau printr-un exemplu din Italia să demonstrez rolul moderatorilor de la TV şi jurnaliştilor la această problemă. În anul 2008, la canalul TV RAI-3 italian, la o emisiune preelectorală „1/2ora”, moderată de jurnalista Lucia Annunziata (ex-directoarea RAI) în direct cu ascultătorii a fost invitat Silvio Berlusconi. La a 15-a minută jurnalista i-a adresat o întrebare de la care el a încercat să se eschiveze, trecând la declaraţii, aduse cu el de acasă despre probleme, care nu aveau nimic în comun cu întrebarea pusă. Jurnalista l-a oprit pe Berlusconi şi l-a rugat să răspundă la întrebarea pusă, însă acesta din nou a ignorat. Totul s-a terminat cu aceea că jurnalista a stopat emisiunea înainte de termen, Silvio Berlusconi a plecat fără a termina vorba adusă de acasă. În minutele care au rămas, jurnalista a spus că ea reprezintă interesele cetăţenilor şi are datoria de a pune în discuţie adevăratele probleme cu care se confruntă cetăţenii şi nu cele populiste,care nu au nicio valoare pentru ei. Din păcate, nu prea ascult noutăţile la TVM. În schimb, ziarele noastre sunt pestriţe de „epitete” sub formă de insultări şi înjosiri de la care în acelaşi timp vin greaţa, râsul şi plânsul, de felul: „tâmpiţi”, „idioţi”, „filiala Costiujeni”, „cine de la cine suge”… Vai de capul nostru cu aşa politicieni, cu imagini perfecte, făcute la comandă, contra-plată. Aceea ce semănăm, aceea şi avem…

Invităm, încă o dată, toţi cititorii să se includă activ în discuţii.

Chişinăul în cifre

Municipiul Chişinău are o suprafaţă de 571,6 kilometri pătraţi, ceea ce constituie 1,7 procente din suprafaţa R. Moldova. Potrivit Biroului Naţional de Statistică, la 1 ianuarie 2010, populaţia Chişinăului era de 786.300 persoane, iar densitatea populaţiei – de 1375,4 locuitori pe kilometru pătrat. Din componenţa capitalei fac parte astăzi 35 de localităţi, dintre care 1 municipiu, 6 oraşe şi 28 de aşezări rurale. Chişinăul este divizat în 5 sectoare – Centru, Botanica, Râşcani, Buiucani şi Ciocana. Cel mai populat sector este Botanica, cu 171,2 mii de locuitori, urmat de Râşcani, cu 137,8 mii.

Totodată, în capitală este concentrată 22% din populaţia ţării şi 48,5% din populaţia urbană a R. Moldova. Potrivit datelor BNS, aici se produc 25,9 la sută din căsătoriile care au loc în republică, precum şi 25 procente din divorţuri.

Scurt istoric

1436 – A fost fondat oraşul Chişinău
1813 – La Chişinău este înfiinţat primul spital.
1817-1821 – Activează primul primar al Chişinăului, căpitanul moldovean Anghel Nor. Până în prezent, capitala a avut 42 de primari.
1818 – A fost plantată Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt”.
1830-1836 – A fost construită Catedrala mitropolitană „Naşterea Maicii Domnului”.
1841 – A fost construit Arcul de Triumf
1870 – A fost construită Gara, reconstruită apoi în 1948.
1958 – Este inaugurată Aleea Clasicilor.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *