In timpul apropiat, in R. Moldova va fi creat un organ care va media eventualele conflicte dintre cititori si mass-media – Consiliul de presa. Astfel de consilii exista in tarile Europei de Vest de peste 50 de ani, timp in care atat consumatorii, cat si furnizorii de informatii au avut de castigat.
Jurnalistii moldoveni recunosc ca respecta normele lor etice doar partial. Motivul – politizarea excesiva a mass-media si impartirea ziaristilor in tabere diametral opuse, iar pe „timp de razboi” regulile sfinte ale meseriei sunt uneori date uitarii. O alta problema a jurnalistilor e goana dupa senzatii. In febra „cursei”, normele etice sunt uneori calcate in picioare. In final, au de suferit consumatorii de presa. Mai mult, eroii articolelor si reportajelor pot deveni volens-nolens „victime” ale muncii ziaristice. Asta din cauza incompetentei sau relei vointe a jurnalistilor.
Daca considera ca i-au fost lezate onoarea si demnitatea, consumatorul de media din R. Moldova are o singura solutie – sa se adreseze justitiei. Un proces de judecata este sinonimul timpului, banilor si nervilor pierduti atat pentru cetateanul nemultumit, cat si pentru mass-media. Chiar nu exista o alta solutie? Ba da! In multe state din Occident deja de zeci de ani activeaza cu succes asa-numitele consilii de presa sau consilii etice care mediaza in termeni redusi (timp de doua-trei luni) conflictele dintre cititori si mijloacele de informare in masa. Membrii consiliilor de presa sunt in egala masura reprezentantii publicului larg si ai breslei (in unele tari, cititorii detin majoritatea in consiliu). Prin urmare, plangerile cetatenilor sunt examinate obiectiv, iar ziaristii care calca stramb sunt admonestati public (daca nu accepta benevol sa-si repare greseala).
In toamna anului curent, un consiliu de presa dupa modelul occidental ar putea fi creat si in R. Moldova, ideea fiind promovata de Asociatia Presei Independente (API) si sustinuta de alte organizatii neguvernamentale. Care e utilitatea consiliului de presa? Cititorii nu vor mai plati bani grei unui avocat ca sa-i reprezinte intr-un proces impotriva ziarului X sau Y si nu vor pierde timp pentru a participa la sedintele de judecata. De regula, un proces de acest fel dureaza cel putin un an, timp in care opinia publica uita despre invinuirile mincinoase care au fost aduse eroului unui articol. Pe de alta parte, ziarele nu vor mai pierde bani si timp pentru a participa la procesele de judecata istovitoare, nu-si vor intrerupe procesul de creatie si nu vor mai trai cu teama ca conturile bancare ar putea fi puse sub sechestru la cererea reclamantului (in istoria presei moldovenesti am avut astfel de cazuri). Neintelegerile dintre cititor si ziar vor fi solutionare rapid si obiectiv de Consiliul de presa care va fi un promotor al jurnalismului de calitate.
Potrivit statisticilor, in perioada 2006-2009 instantele de judecata din R. Moldova au examinat circa 1000 de cauze civile privind apararea onoarei si demnitatii persoanei, iar fiecare al cincilea dosar viza un jurnalist sau un ziar, post de radio sau TV. Daca in R. Moldova inca acum trei ani ar fi fost creat un consiliu de presa, atunci, probabil, numarul acestor dosare ar fi fost mult mai mic.
Articol publicat in cadrul proiectului „Consiliul de Presa in R. Moldova”, implementat de API cu suportul Fundatiei Eurasia, Reprezentanta in Moldova, din sursele Agentiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID) si ale Ministerului Afacerilor Externe al Olandei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
