SIESTA cu papion

Constantin Tanase, nasul teatrului romnesc de cabaret

„Idealurile se aseamana cu stelele: nu poti
ajunge la ele, in schimb te poti orienta”.
(C. T.)

Actorul si cupletistul roman Constantin Tanase s-a nascut la 5 iulie 1880 si a decedat la 29 august 1945. El a fost o figura-cheie in teatrul de revista romanesc. Familia modesta a tatalui sau, Ion Tanase, care era laborant de farmacie, traia intr-o casa taraneasca din Vaslui, judetul Vaslui. Primul contact cu teatrul l-a avut prin frecventarea spectacolelor de la Gradina „Parjoala”, unde se juca teatru popular, cu actori precum Zaharia Burienescu si I. D. Ionescu. Acest lucru l-a inspirat in crearea unui grup de teatru de amatori impreuna cu prietenii, cu care juca scene din piesele Mesterul Manole, Capitanul Valter Maracineanu sau Constantin Brancoveanu, prima lor scena fiind beciul casei.

Prima experienta profesionala ca actor a fost in cadrul trupei de teatru de limba idis, condusa de Mordechai Segalescu: aveau nevoie de un actor pentru un spectacol in Vaslui si a fost ales tanarul Tanase, care era deja nelipsit de la repetitii. In 1896, termina gimnaziul si, in ciuda dorintei sale de a deveni actor, s-a inscris la liceul militar din Iasi, unde a fost respins la examenul medical, singura proba de care nu-si facuse griji.

Dezamagit, s-a indreptat catre Braila, unde a frecventat o scurta perioada Liceul „Nicolae Balcescu”, la care insa a fost nevoit sa renunte dupa cateva saptamani din lipsa de bani. In Braila s-a imprietenit cu invatatorul si scriitorul Ion Adam, care i-a oferit tanarului de 18 ani catedra sa din Cursesti, Rahova, de vreme ce Adam urma sa plece la cursuri in Belgia. S-a descurcat destul de bine ca invatator, insa a intrat in conflict cu directorul si cativa profesori. Cu ajutorul lui Adam, a primit un alt post – la Harsoveni, Poenesti, unde invatase poetul Alexandru Vlahuta. Tanase si-a dezvoltat repede propriul stil de predare, aducand muzica si gimnastica pe primul loc, lucru care a atras noi elevi catre scoala. Parintii elevilor au fost de asemenea implicati in activitatile scolare, prin excursii in aer liber, unde preda istorie si geografie. Ajuns foarte repede un personaj iubit in localitate, atrage insa antipatia notarului si catorva avocati locali, care nu ii apreciau metodele, astfel incat Tanase este, in cele din urma, dat afara.

Cu „Carabus

Ziua de 14 octombrie 1899 il gaseste in Bucuresti, unde s-a inrolat voluntar la Regimentul 1 Geniu Bucuresti. Dupa efectuarea stagiului militar, s-a inscris la cursurile Conservatorului de Arta Dramatica, pe care l-a absolvit in 1905. A inceput sa lucreze in teatru. In 1917 s-a casatorit cu Virginia Niculescu. In 1919 a pus bazele trupei de teatru „Carabus” in Bucuresti, impreuna cu care urma sa creeze o traditie de teatru de cabaret/revista pe parcursul urmatorilor 20 de ani, traditie prezenta si astazi, mai ales la teatrul de revista „Constantin Tanase”, care functioneaza inca pe adresa fostului „Carabus” – Calea Victoriei, 33-35, in inima Bucurestiului.

In buna traditie a marilor actori de comedie, a creat un tip de personaj – al cetateanului simplu, umil si necajit, mereu in contradictie cu birocratia aparatului de stat; personajul sau, unic in costumul sau clasic, cu patratele, crizantema la butoniera si bastonas. S-a facut purtatorul de cuvant al unei intregi categorii sociale, ceea ce-l va aduce de multe ori in atentia cenzurii.
Impreuna cu „Carabus” a facut numeroase turnee prin tara si, cel putin, un turneu in Turcia. Tanase a jucat de asemenea si la Paris. O sursa mentioneaza operele de caritate ale actorului – trei scoli primare si o biserica.
La „Carabus”, Tanase lanseaza carierele a numerosi artisti, mai ales – Maria Tanase si Horia Serbanescu.

Moartea

Tanase a murit la Bucuresti in 1945. Exista zvonuri precum ca actorul ar fi fost ucis de catre Armata Rosie invadatoare. In orice caz, o alta sursa ofera informatii de circumstanta despre moartea sa, care par mai plauzibile – blocaj renal in urma unui tratament cu 20 de aspirine pe zi. Ciudata indicatia doctorului. Aceasta informatie este data de nepotul actorului, Radu Tanase. Potrivit lui, Tanase inca mai juca in Bucuresti un an dupa sosirea rusilor si a fost ucis din cauza satirei la adresa soldatilor rusi, care aveau obiceiul sa „rechizitioneze” toate bunurile personale purtate la vedere, mai ales ceasuri, pe care le cereau spunand „Davai ceas”. Tanase a compus un cuplet:
„Rau era cu „der, die, das”,
Da-i mai rau cu „davai ceas”.
De la Nistru pan’ la Don:
Davai ceas, davai palton,
Davai ceas, davai mosie –
Haraso, tovarasie…”.

Dupa mai multe reprezentatii a fost arestat, amenintat cu moartea si i s-a ordonat sa nu mai joace piesa. Dar Tanase nu era omul usor de intimidat. La urmatorul spectacol, a aparut pe scena intr-un pardesiu imens, cu mainile „bandajate", dar cu ceasuri de mana. Spectatorii l-au aplaudat frenetic la aparitie, desi actorul nu a scos niciun cuvant. Apoi si-a deschis pardesiul, scotand la iveala un imens ceas cu pendula. Aratand catre acesta, a spus doar: „El tic, eu tac, el tic, eu tac”. Doua zile mai tarziu, marele actor era mort…

Dupa presa din Romania
 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *