Actualitate

Constrângerile din partea statului stopează mediul de afaceri

Alexandru Oleinic, ex-deputat în Parlamentul Republicii Moldova, ex-ministru și reprezentant al mediului de afaceri ne răspunde la întrebarea „Care este opinia dumneavoastră vis-à-vis de constrângerile identificate?”

Pe parcursul anilor de independență ai Republicii Moldova problema dezvoltării mediului de afaceri a constituit un reper de bază în dialogul nostru cu partenerii de dezvoltare.

Cele cinci probleme nominalizate de către experții Băncii Mondiale, ca principalele obstacole în dezvoltarea unui mediu de afaceri, bazat pe productivitate și competitivitate -administrarea fiscală; administrarea vamală; reglementările în domenii; cadrul legislativ competitiv şi accesul la finanţarea proiectelor pentru dezvoltare, – au fost și rămân principalele (vechile) probleme ale mediului de afaceri din R. Moldova. Un exemplu convingător în acest sens îl constituie suma venitului acumulat la bugetul de stat din impozitul pe venit din activitatea de antreprenor, care în 2006 s-a cifrat la 418 mln. lei, în 2009 – la 169 mln. lei, iar în 2011 – la 93 mln. lei. Cifrele invocate denotă lipsa de continuitate și consecvență în politicile și reglementările aprobate de guvern, despre faptul, cât de instabil este climatul de afaceri în țara noastră.

Problema reglementării în afaceri rămâne a fi identificată ca principala problemă în relațiile stat – și mediul de afaceri. Deși, începând cu anul 2008, Camera Înregistrării de Stat, a implementat mecanismul „ghişeului unic”, la moment, managerii întreprinderilor raportează despre costurile înalte ale procedurilor de reglementare și lipsa de claritate în cerințele înaintate pentru obținerea autorizațiilor, lipsa de transparență în aplicarea controalelor. Paradoxal este că după adoptarea Legii privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, scopul căreia a constituit consolidarea cadrului juridic şi instituţional în domeniul efectuării controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător, antreprenorii continuă să raporteze despre dublarea controalelor și înăsprirea sancțiunilor.

Încă în anul 2007, urmare a ratificării Acordului de împrumut dintre R. Moldova și Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare, în cadrul Serviciului Vamal a fost implementat proiectul, care prevedea realizarea Conceptului General al Sistemului Informaţional Integrat Vamal ASYCUDA World. În acest context, problema administrării vamale trebuia să dispară odată cu finalizarea acestui proiect, adică încă din 2009. Administrarea vamală trebuie să fie concentrată la diminuarea contrabandei la importul de mărfuri și produse, fenomen ce afectează grav producătorii autohtoni și diminuează competitivitatea produselor moldovenești.

Problema administrării fiscale eu o identific cu efectele prevederilor incluse în politica fiscală anuală – cota impozitelor, taxelor și accizelor, administrarea taxei pe valoare adăugată și impozitul în agricultură. Toate taxele nominalizate sunt principalele surse de venit la bugetul de stat. Însă pentru asigurarea executării bugetului la compartimentul de venituri trebuie să conteze nu mărimea lor, dar buna lor administrare. În acest sens, m-am pronunțat de nenumărate ori pentru elaborarea unui nou concept al politicii fiscale, care să prevadă un sistem de impozitare de durată de cel puțin cinci ani, pentru a da un impuls pozitiv atât mediului de afaceri, cât și pentru atragerea de investiţii serioase în economia R. Moldova. Aici mă refer la:
– taxa „zero” la impozitul pe venitul reinvestit în capitalul social;
– taxa zero la importul de utilaj modern și tehnologii necesare procesului de producere;
– reducerea termenului de restituire a taxei pe valoarea adăugată de la export până la cinci zile;
– modificarea mecanismului de achitare a taxei pe valoarea adăugată, prin introducerea sistemului de achitare a TVA după încasarea banilor pe produsele livrate;
– unificarea sistemului de impozitare pe domenii.

În opinia mea, o administrare fiscală eficientă înseamnă un impozit eficient, care este achitat de fiecare contribuabil, dar nu înăsprirea sancțiunilor. Aici voi nominaliza suma veniturilor la bugetul de stat din amenzi și sancțiuni: în 2006 – 94 mln. lei, în 2009- 130 mln. lei. pe când suma restantă de la restituirea TVA a constituit în 2006 – 1 mlrd. (din 6 mlrd lei/venit din TVA). În 2009 – 1,2 mlrd lei (din 8 mlrd. lei /venit TVA).

Sunt nevoit să constat că guvernul, la momentul consultării proiectului privind politica fiscală anuală, nu acceptă propunerile înaintate de către reprezentanții mediului de afaceri. Iar în consecință, din cauza schimbărilor permanente a taxelor și accizelor și a presiunilor fiscale exercitate, 50 la sută din economia Republicii Moldova a trecut în tenebru, iar peste 60% din afaceri sunt transferate în afara țării.

Din același motiv, investițiile străine directe s-au redus, comparativ cu anul trecut, de la 204 la 170 milioane dolari și a sporit fenomenul de retragere a capitalului investit de la 68 la 80 milioane dolari.

În acest sens, cred că mediul de afaceri are nevoie de o consolidare mai eficientă a forțelor sale, prin apariția unei structuri neguvernamentale, care să gestioneze dialogul dintre mediul de afaceri și instituțiile guvernamentale. Sunt convins, că numai prin instituirea unui dialog permanent dintre guvern și mediul de afaceri, prin intermediul căruia să fie identificate constrângerile și soluțiile, problemele nominalizate pot fi depășite.

În concluzie, eliminarea definitivă a constrângerilor și barierelor identificate pentru mediul de afaceri este posibilă numai prin schimbarea modelului de dezvoltare a economiei naționale, ceea ce presupune reformarea guvernului și a instituţiilor guvernamentale prin trecerea definitivă la E-guvernare. Instituțiile statului trebuie să elaboreze politici pe domeniu, dar nu să facă politică şi lobby pe criterii politice.

Luând în calcul lipsă resurselor naturale interne, suntem obligaţi să creăm un cadru legislativ atractiv, inovativ, competitiv, care ar asigura piaţa internă şi ar asigura competitivitatea R. Moldova pe piaţa externă. În acest sens, trebuie să creăm un cadru legislativ concurenţial – prin excluderea monopolurilor, care afectează concurenţa sănătoasă, nivelul preţurilor interne, pe consumatori şi dezvoltarea domeniului. Statul este obligat să garanteze dezvoltarea competitivităţii şi productivitatea companiilor private.

Creşterea economică trebuie să fie bazată, în primul rând, pe exporturi de mărfuri și produse competitive, dar nu a materiei prime.
Substituirea modelului de existență a statutului, bazat pe remitenţe şi consum, cu un model bazat pe dezvoltarea companiilor productive, competitive şi eficiente, generatoare de locuri de muncă și de venituri, care să constituie un suport sigur pentru dezvoltarea R. Moldova.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *