Social

Copilărind printre gratii

Datele oferite de Ministerul Afacerilor Interne ne arată că doar în primele zece luni ale anului curent au fost săvârșite 1323 de infracțiuni de către minori și cu participarea acestora, dintre care 13 omoruri și 919 furturi.

Deși sunt minori, legea penală prevede pentru unele categorii de infracțiuni pedeapsa cu închisoarea. Pentru Victor, unul dintre minorii care se află în penitenciarul nr. 13 din Chișinău, cei nouă ani de pedeapsă cu închisoarea pentru furt și viol sunt o lecție dură de viață. Acesta a ajuns la concluzia că trebuie să fii foarte atent când îți alegi prietenii și oamenii cu care îți petreci timpul liber. Întrebându-l ce vede atunci când privește peste geam, acesta a spus: „Văd libertatea”. Așa cum un părinte nu poate face nimic ca să-și iubească copilul mai puțin, părinții lui Victor sunt alături de el, chiar dacă e după gratii.

Sorin este un alt copil pentru care libertatea este un vis cu care merge la culcare în fiecare seară și se trezește dimineața. El a fost condamnat pentru furt, jaf și viol. Fiind întrebat care au fost motivele care l-au determinat să fure, acesta a spus că nu lipsa de mâncare în frigider, ci îndemnul prietenilor…

„Prețuiește și iubește mama”

Astăzi, regretă cele făcute și transmite tuturor că oamenii trebuie prețuiți, prietenii aleși cu prudență, iar mama – iubită. Anna Druță, șef al Direcţiei relaţii cu publicul, mass-media şi secretariat a Departamentului instituţiilor penitenciare, ne-a spus că, atât perioada de un an și jumătate petrecută de Sorin după gratii, cât și psihologul, și asistenții care lucrează cu minorii în penitenciare, l-au schimbat spre bine. Atunci când a venit aici, în comportamentul lui persista negativismul, în discuțiile cu el aveai impresia că ai în față un om matur pentru care viața e o încercare care nu trebuie ratată, chiar dacă dai greș la unele încercări la care ești supus. Din discuțiile cu minorii deținuți se poate înțelege că aceștia nu s-au dat bătuți și vor ca atunci când libertatea pentru ei va fi o realitate, să aibă o familie, o profesie. Conform datelor MAI, din cele 1671 de persoane de vârstă minoră care au participat la comiterea infracțiunilor din acest an, 1409 nu sunt angajați în câmpul muncii sau antrenați în procesul de studii, iar 169 sunt elevi.

Minorii din penitenciare vor să învețe limba engleză

Deținuții minori au cursuri de limba și literatura română, matematică, fizică, chimie, geografie, istorie și, ne spune Anna Druță, la solicitarea minorilor, s-a introdus și un curs de limba engleză care este susținut de o persoană condamnată. Aceștia și-au argumentat inițiativa prin faptul că a cunoaște o limbă străină este util și binevenit în condițiile actuale. De asemenea, în cadrul penitenciarelor le sunt puse la dispoziție cursuri pentru instruirea profesională. În urma absolvirii acestora, fiecare deținut primește un certificat pentru absolvirea studiilor generale sau, după caz, a celor profesionale. Clasa de studii și biblioteca din penitenciarul nr. 13 au fost reparate și aprovizionate cu cele necesare de către UNICEF. Dat fiind faptul că într-un izolator condițiile sunt mult mai restrânse decât într-un penitenciar, minorilor nu le este permis să meargă la bibliotecă, însă aceștia scriu o cerere în care indică opera pe care vor s-o citească și aceasta le este oferită.

Mâncarea mai bună decât în anul 2004

Minorii deținuți au posibilitatea de a se dezvolta atât din punct de vedere intelectual, cât și fizic, pentru că, menționează Anna Druță, „alimentația care este oferită minorilor în penitenciare se compune din carne, pește, ouă, brânză, fructe, iar în comparație cu anul 2004, hrana este mult mai bună, aceasta fiind mai consistentă”. În ceea ce privește condițiile în care locuiesc minorii în celule, acestea sunt departe de respectarea în întregime a standardelor europene, dar nu sunt dintre cele mai rele. Atitudinea celor care își petrec timpul aici contează foarte mult. Deținuții minori, de multe ori, din dorința de a se manifesta și de a sta într-o altă celulă, au un comportament provocator, ceea ce-i poate determina să rupă o țeavă, spre exemplu. Anna Druță spune că, în anul 2010, în urma vizitei ambasadorului UNICEF responsabil pentru drepturile copiilor în detenție, la penitenciarul nr. 13 au fost puse mai multe întrebări cu privire la condițiile de detenție, iar atunci Guvernul RM a alocat o anumită sumă de bani pentru reparația celulelor, însă, la doar două săptămâni după încheierea reparației, deținuții minori n-au mai lăsat nici urmă din schimbările făcute.
În prezent, este în derulare un proiect pilot de renovare şi construcţie conform standardelor europene a penitenciarului nr. 10 pentru minori de la Goian, cu o capacitate de 150-200 de persoane. Proiectul se implementează în colaborare cu Misiunea norvegiană pentru promovarea supremaţiei legii în Moldova (NORLAM), al cărui scop este instruirea personalului care urmează să activeze în penitenciarul nr. 10. Odată cu darea în exploatare a acestuia, vor fi soluționate o mulțime de probleme. Astfel, deținuții minori nu vor mai fi transferați în alte penitenciare și va exista și o continuitate a studiilor. Actualmente, minorii sunt aduși pentru a-și executa pedeapsa la penitenciarul de la Lipcani, însă, acesta se află la 200 km de Chișinău, ceea ce creează un șir de dificultăți.

Majoritatea deținuților minori – din familii social-vulnerabile

Statisticile mai arată că cei mai mulți dintre minorii care săvârșesc infracțiuni provin din familii social-vulnerabile, familii monoparentale sau fac parte din categoria celor care au rămas fără îngrijirea unuia sau a ambilor părinți. Totodată, conform datelor statistice, observăm că numărul băieților care comit infracțiuni este mult mai mare decât cel al fetelor, astfel numai în acest an 1544 de băieții au încălcat legea, iar fete – 127. Psihologul Elena Covalioc explică această diferență prin faptul că fetele sunt mai pasive, iar printre băieți persistă tendința de a o face pe liderul și de a-și apăra drepturile, însă, dat fiind faptul că aceștia nu sunt supravegheați, nu au părinții alături, o fac într-un mod agresiv și incorect.
În ultimii șapte ani, numărul de infracțiuni comise de către minorii cu vârsta cuprinsă între 16-17 ani este mai mare, decât cel al minorilor care au 14-15 ani, astfel, în 2011, dacă 620 din minorii care au săvârșit infracțiuni au vârsta de 14-15 ani, atunci 1094 minori au între 16-17 ani. „E vârsta la care apare dorința de afirmare în cercul de prieteni, în comunitate”, constată psihologul Larisa Mămăligă.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *