Despre probleme, progrese şi Acordul de asociere

Între domenii simple şi mai problematice

Valeriu Gheorghiu: Înainte de a vorbi despre progrese şi despre negocieri, aş vrea să fac o mică precizare. Acest acord eu l-aş califica mai degrabă ca pe unul pentru politica noastră internă, pentru că integrarea europeană este, de fapt, efortul nostru pe plan intern, chiar dacă se negociază între RM şi UE… Dacă revenim la Acord şi la progrese, trebuie să recunosc că acestea au fost chiar puţin mai mari decât ne-am aşteptat… Există patru blocuri mari de teme: 1- Dialog politic şi reformă, cooperare în domeniul Politicii Externe şi de Securitate; 2 – Justiţie, Libertate şi Securitate; 3 – Cooperare Economică, Sectorială, Financiară; 4 – Contacte Interumane. În aceste patru blocuri există domenii unde suntem mai avansaţi şi domenii unde, probabil, vom negocia mai mult timp, pentru că sunt mai multe probleme. De exemplu, în blocul nr. 4, Contacte de la Om la Om, negocierile au fost destul de dinamice. Cu o viteză surprinzătoare s-a negociat şi la Justiţie, Libertate şi Securitate – domeniu care a tratat teme precum Supremaţia Legii, Drepturile Omului, Protecţia Datelor cu Caracter Personal, Combaterea Terorismului, a Crimei Organizate, Combaterea Traficului de Fiinţe Umane ş.a. Sunt nişte domenii unde, cel puţin până acum, am fost văzuţi nu în cea mai bună lumină. Se pare că, totuşi, determinarea actualei guvernări a făcut să beneficiem de un credit de încredere din partea partenerilor europeni. (…) Mai dificil pare capitolul trei, Cooperarea Economică, Sectorială şi Financiară. Acum noi discutăm modul în care o să cooperăm cu UE în domeniul Transportului, Mediului, Sănătăţii, Drepturilor Societăţilor Comerciale, Finanţelor. Dar, după asta urmează următoarea etapă, şi anume crearea zonei de liber schimb cuprinzător şi aprofundat. Ceea ce înseamnă că între RM şi UE nu vor fi bariere pentru circulaţia mărfurilor, capitalului, serviciilor. Deci, deschidem piaţa pentru companiile străine, pentru bănci, fapt ce va constitui un anumit risc pentru agenţii noştri economici. Iată aici o să avem multe probleme, căci, dacă suntem imediat de acord cu ceea ce ni se propune – adică, să deschidem complet piaţa -, există cel puţin două riscuri: dacă nu suntem pregătiţi, agenţii noştri economici o să sufere, dar şi cetăţenii, consumatorii, nu o să beneficieze de serviciile pe care ţi le oferă o piaţă într-adevăr liberă şi funcţională. Aici putem da exemplul transportului aerian.

Victor Chirilă: Capitolul ce ţine de cooperarea politică şi cooperarea politică externă cred că este uşor de negociat. Aici nu văd prea mari divergenţe dintre RM şi UE, fapt confirmat şi de mesajele ce vin de la Bruxelles şi declaraţiile pe care le-au făcut reprezentanţii Ministerului de Externe. La fel de rapid s-ar putea rezolva şi acele mici probleme care există la capitolul Justiţie, Libertate şi Securitate, pentru că există dorinţă din ambele părţi să se găsească toate compromisurile necesare. Aici aş vrea să menţionez un subiect delicat care trebuie repus în discuţie, înainte de toate, de către societatea civilă – aderarea RM la Curtea Penală Internaţională (CPI) de la Roma. RM a semnat statutul CPI, dar nu l-a ratificat. Deşi, la această etapă, UE nu creează probleme majore legate de respectivul subiect, totuşi, spre sfârşitul negocierii Acordului de Asociere, aderarea RM la CPI va deveni un imperativ. Anumite probleme ar putea să apară şi în contextul creării unei zone de liber schimb aprofundată şi cuprinzătoare cu UE, pentru că aici vorbim nu doar de ridicarea barierelor vamale, a taxelor vamale, ci şi de asumarea unui volum mare de legislaţie comunitară, iar acest lucru implică anumite angajamente ce pot avea un efect nu întotdeauna benefic asupra întreprinzătorilor noştri sau asupra capacităţii noastre de a face faţă concurenţei în cadrul unei pieţe extinse europene.

Între beneficii şi perspectiva de aderare

Valeriu Gheorghiu: Pe moment, Acordul – care e propus în cadrul Parteneriatului Estic – nu prevede formularea unei perspective de aderare la UE. Totodată, şi Comisia Europeană, şi negociatorii ei spun să „lăsăm preambulul pentru final” – când o să vedem esenţa, adică, ceea ce s-a negociat. Vorbim despre implementarea legilor, de reformarea unor instituţii. Dacă, la finalul negocierilor, o să demonstrăm că ele corespund unui anumit grad al standardelor europene, atunci există şansa ca UE să-şi aducă aminte că, în acelaşi Parteneriat Estic, e stipulat că fiecare ţară va fi apreciată individual. Şi atunci, nu exclud că se va putea formula – cel puţin, de o manieră mai indirectă – perspectiva europeană a RM. Trebuie să înţelegeţi corect: noi nu putem declara acest lucru până când nu avem o înţelegere cu partenerii europeni. Dar în mandatul nostru acest moment este reflectat. Respectiv, solicităm de la Comisia Europeană ca să fie formulată perspectiva europeană a RM.

Victor Chirilă: Acordul de Asociere, înainte de toate, ne va ajuta să ne integrăm economia în spaţiul UE, iar asta înseamnă instituţii care să funcţioneze conform practicilor UE, legislaţie identică celei a UE. Aceasta mai înseamnă liberalizarea regimului de vize cu UE, integrarea sistemului nostru energetic în spaţiul european, a infrastructurii, a transportului. Din punct de vedere politic, UE nu este gata să ne ofere acum perspectiva de integrare. Dar, lucrurile evoluează. Un exemplu relevant e chiar Politica Europeană de Vecinătate (PEV). La momentul conceperii sale, PEV nu vorbea despre perspectiva liberalizării regimului de vize, ci doar despre facilitare. În cele din urmă, a apărut Parteneriatul Estic şi, în cadrul lui, regimul liberalizat de vize. De asemenea, PEV nu prevedea un acord de comerţ liber aprofundat şi cuprinzător, care să presupună un proces aprofundat de armonizare a legislaţiei noastre cu cea a UE. Iată că Parteneriatul Estic ne aduce această nouă perspectivă. De aceea, privesc PEV ca pe un proces evolutiv. Totul se schimbă. Nu exclud ca, în următorii doi ani, Parteneriatul Estic să evolueze şi să vină cu noi oportunităţi pentru RM. Ca acestea să apară mai curând, e nevoie ca şi realităţile interne să se schimbe. Acordul de Asociere ne oferă un instrument puternic pentru a schimba aceste realităţi – UE e gata să investească în RM, dacă avem voinţă politică şi o viziune clară asupra direcţiilor pe care trebuie să le urmeze Moldova.

Valeriu Gheorghiu: Vreau să menţionez că doar simplul fapt al negocierii Acordului a reuşit să impulsioneze relaţiile noastre bilaterale cu mai multe ţări membre ale UE – Polonia, Lituania, România, Slovacia… Cu toate au fost încheiate acorduri de colaborare în domeniul integrării europene, prin care aceste ţări s-au angajat să ne ajute, să ne acorde asistenţă. Mai mult, la Reuniunea donatorilor din 24 martie, toţi cei care au vorbit au pomenit despre importanţa acestui Acord. Deşi, Acordul ne oferă integrarea economică şi asocierea politică, nu integrarea politică, totuşi, el este un pas mult mai avansat faţă de Acordul de Parteneriat şi Cooperare care a fost anterior. Însăşi denumirea Acordului spune: Cooperare şi Parteneriat.

Între dorinţe şi… realitatea vizelor

Victor Chirilă: Cred că liberalizarea regimului de vize este foarte reală. În ciuda reticenţei unor state membre ale UE, cred că, în cele din urmă, liberalizarea regimului de vize cu ţara noastră va fi o decizie politică, înainte de toate. Şi dacă lucrurile în RM vor merge pe un făgaş care să satisfacă aşteptările UE, cred că şi viziunea statelor membre UE asupra acestui subiect se va schimba foarte curând. De aceea, faptul că dialogul asupra liberalizării regimului de vize urmează a fi demarat la 15 iunie este un mesaj extrem de puternic de susţinere pentru RM. În acelaşi timp, trebuie să realizăm că munca grea abia începe de acum încolo.

Valeriu Gheorghiu: Pentru a beneficia de acest regim trebuie să parcurgem mai multe etape, dar una dintre condiţiile de bază este perfectarea documentelor de călătorie cu date biometrice, adică, a paşapoartelor biometrice. Practica ţărilor din Balcani, care au obţinut recent regimul de călătorie fără vize, arată că, atunci când 70-80% din populaţie au aceste paşapoarte biometrice, li se deschide posibilitatea de a circula fără vize. Bineînţeles că sunt şi alte aspecte: asigurarea ordinii publice, fiindcă libertatea circulaţiei fără vize înseamnă libertatea circulaţiei pentru toţi; controlul strict la frontieră şi în interiorul ţării. Să nu uităm că mai este şi problema Transnistriei, dar, în principiu, nu există niciun fel de probleme insurmontabile. Ele toate se soluţionează cu paşapoartele biometrice care, conform deciziei de Guvern, din ianuarie 2011 vor fi perfectate pentru toată lumea. Rămâne de văzut preţul lor, dar mizăm pe declaraţia prim-ministrului, care spune că Guvernul va căuta mijloace pentru a compensa preţurile relativ înalte pentru aceste paşapoarte.