Timpul.md

Actualitate 14 Noiembrie 2013 | 13:52

DEZBATERI privind Codul educației

Învățământul obligatoriu până la 18 ani, directorii școlilor nu vor putea ocupa acest post decât pe parcursul a două mandate a câte 5 ani, iar cadrele didactice vor trece în fiecare an atestarea. Acestea sunt doar câteva din modificările propuse de Ministerul Educației și care se regăsesc în noul Cod al educației, lansat miercuri. Iată care sunt principalele elementele noi prevăzute de proiect:

Statul va finanța pachetul standard de servicii educaționale pentru învățământul obligatoriu, atât în instituțiile publice, cât și cele private;

Statul va garanta la final de studii cunoașterea de către elevi a limbii române, a limbii materne și a cel puțin două limbi de circulație internațională, prima dintre care fiind engleza, iar cea de-a doua – la alegerea elevilor;

Învățământul obligatoriu în R. Moldova va începe cu grupa pregătitoare din treapta preșcolară și se va finaliza cu învățământul liceal sau învățământul secundar vocațional/tehnic;

Codul prevede că obligativitatea școlarizării încetează la vârsta de 18 ani;

În învățământul primar evaluarea rezultatelor învățării se va face prin descriptori, iar în învățământul superior, pe lângă sistemul național de calificative, se va aplica și scara de notare conform Sistemului European de Credite Transferabile, cu calificative recomandate (A, B, C, D, E, FX,F);

Va fi creat Inspectoratul Școlar Național responsabil de evaluarea învățământului general, de acreditarea instituțiilor și de asigurarea calității învățământului general;

Învățământul liceal se realizează în licee ca învățământ de zi (cu durata de 3 ani), cu frecvența redusă, în contextul învățării pe parcursul vieții, cu durata de 4 ani;

Absolvenții școlilor vocațional/tehnice au dreptul de a se înscrie în clasa a XII-a de liceu;

Evaluarea cadrelor didactice se realizează anual, iar în procesul evaluării, directorul instituției va consulta opiniile elevilor, părinților și ale cadrelor didactice din instituție;

Directorul instituției nu este obligat să aibă experiență pedagogică, dar cel puțin unul din directorii-adjuncți trebuie să aibă studii în domeniu. Acesta va fi numit în funcție pe o perioadă de 5 ani, nu mai mult de 2 termene consecutive;

Absolvenții instituțiilor de învățământ superior ori vocațional pedagogic, care sunt angajați conform repartizării vor beneficia în primii trei ani de activitate de facilități și un salariu egal cu salariul minim pe economie estimat;

Instituțiile de învățământ superior sunt supuse evaluării externe a calității o dată la 5 ani;

Pentru domeniile de formare profesională, reglementate special prin norme de drept internațional, pot fi organizate studii superioare integrate, la ciclul I și II: medicina și farmacia, medicina veterinară și arhitectură. La final se eliberează diploma echivalentă diplomei de studii superioare de masterat;

Finanțarea de la buget a proiectelor de cercetare se efectuează, exclusiv, în bază de concurs, organizat de autoritatea națională pentru cercetare și inovare;

Instituțiile de învățământ superior și instituțiile de cercetare ofertante de programe de studii superioare au obligația de a recompensa autorii rezultatelor de cercetare care aduc drepturi de proprietate intelectuală cu cel puțin 15% din veniturile obținute prin valorificarea acestora;
La nivel național, pot fi instituite biblioteci școlare virtuale cu funcții de e-learning, care includ curricula școlară, proiecte didactice, ghiduri metodologice, manuale electronice, exemple de teste docimologice;

Finanțarea instituțiilor de învățământ se realizează pe 4 compartimente: finanțarea standard-cost standard per elev/student și coeficientul de ajustare, finanțarea compensatorie pentru copii cu cerințe educaționale speciale, finanțarea complementară pentru modernizarea bazei tehnico-materiale și didactice, și finanțarea pe proiecte în baza de concurs.

Proiectul Codului Educației urmează să fie dezbătut în guvern și parlament. Amintim că despre un Cod al educației se discută de mai bine de cinci ani. Anterior au fost elaborate mai multe variante de Cod, dar nici unul n-a ajuns în legislativ.

Pro și contra Codului Educației

Tatiana Dubițcaia, șef Direcție învățământ, tineret și sport Bălți

Codul presupune niște schimbări care și ne sperie, pe de altă parte sunt necesare multe dintre ele, deoarece într-adevăr tindem spre o calitate și spre susținerea performanțelor. Codul a fost pus în discuție o perioadă destul de îndelungată, s-au ținut cont de multe recomandări din teritoriu. Dar n-am văzut nimic despre susținerea tinerilor specialiști la nivel de municipiu. Programul de susținere a tinerilor pedagogi exista la nivel de localitate rurală, acum s-a extins la nivel raional, dar nu s-au referit la municipii. Și tinerii specialiști din municipii au nevoie de susținerea aceasta materială venind în serviciu, deoarece este foarte greu să ceri calitate de la specialiștii care nu pot fi motivați.

Victor Ambroci, directorul Liceului Teoretic „Spiru Haret”

În instituția pe care o conduc există un consiliu de administrație, dar potrivit Codului, aici apare și reprezentantul agentului economic, care este o chestie foarte bună, deoarece odată cu trecerea la autonomia financiară mai multe instituții publice au deja contracte directe cu furnizori din diferite domenii.

Nu sunt de acord cu faptul ca directorii să fie limitați doar la două mandate și nu deoarece directorii noștri se țin de funcții, dar e faptul că pentru a te afirma într-un anumit post, mai ales în condițiile R. Moldova când trebuie să spargi pereți birocratici și să depășești impedimente, timpul de 10 ani nu este chiar atât de mare. Eu cred că managerii instituțiilor preuniversitare trebuie să fie apreciați după rezultatele pe care le oferă societății, după impactul lor în societate și în baza unui indicator de performanță.

Problema mare de care ne vom ciocni va fi resursele umane. Dar acele prevederi expuse în Cod, cu referire la tinerii specialiști își vor da rodul, poate tinerii noștri își vor îndrepta privirile și spre sectorului educațional.

Majorarea vârstei pentru învățământul obligatoriu este o inițiativă bună. Faptul că i-ar obliga să învețe până la 18 ani ar crește nivelul lor intelectual și asta va aduce un plus valoare societății.

Iurie Melinte, șef Direcție învățământ, tineret și sport Drochia

Este foarte greu să motivăm copiii, să-i menținem în sistemul nostru educațional. Noi trebuie să le oferim plăcerea să fie în învățământ. Noi, șefii de direcții, suntem și pentru, și împotriva prevederii ce vizează creșterea vârstei pentru învățământul obligatoriu. Noi trebuie să-i motivăm pe copii, iar după clasa a 9-a, tinerii trebuie să aibă oportunitatea de a alege: nu merge la liceu, dar merge la o școală vocațională pentru a însuși o meserie. Nu știu dacă prin obligativitate noi îi vom aduce în școli vocațional-tehnice. Prin dezvoltarea acestui sector – da.

Eu cred că 18 ani este mult pentru învățământ. În mediul rural, avem liceeni care se căsătoresc la nici 18 ani.

Vom discuta în raion toate aspectele noi care vizează Codul Educației. Unul din acestea va fi despre cifra de 18 ani, despre atragerea tinerilor în pedagogie. Cred că evaluarea cadrelor didactice va stârni discuții în instituții. Partea de angajare, acolo unde se propune ca noutate angajarea la posturi de directori și directori adjuncți, nu numai pedagogi, de asemenea va viza discuții aprinse, cred eu.

P.S. Așteptăm pe adresa redacției (secretariat @ timpu.md) opiniile dvs. referitor la modificările propuse în Codul Educației. Ce aspecte credeți că au fost omise și ce propuneri de îmbunătățire a sistemului educațional aveți? 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus