Timpul.md

Timpul Liber 23 Martie 2013 | 13:25

Dicționar de nume: BOTEZATU

Numele Botezatu provine de la subst. botez, respectiv verbul a boteza, avându-se în vedere oameni maturi, care şi-au schimbat religia, trecând la creştinism, prin primirea botezului.

Ei erau identificaţi prin substantivul Botez, apoi şi prin adjectivul Botezat, adică cel care a primit botezul. În afară de băştinaşii acestui meleag, care de la bun început au primit religia creştină prin botezare, pe parcursul secolelor, în Moldova au trăit şi s-au succedat diferite popoare. Unele dintre ele, mai ales cele turcice, în special tătarii, au lăsat urme în toponimia şi antroponimia Moldovei.

Se ştie din istorie că din sec. al XII-lea până la mijlocul sec. al XIV-lea partea de stepă a Moldovei s-a aflat sub stăpânirea tătarilor mongoli, care alcătuiau statul feudal Hoarda de Aur. Spre sfârşitul sec. al XIV-lea, când s-a început destrămarea Hoardei de Aur, o parte din triburile tătăreşti s-au unit sub conducerea hanului Nogai, formând Hoarda lui Nogai, care s-a aşezat în Crimeea şi la nordul Mării Caspice până în Bugeac. În sec. al XV-lea, tătarii nogai din Crimeea au trecut sub stăpânirea turcilor. Dm. Cantemir ne spune că, din porunca turcilor, pe la 1568, tătarii nogai s-au aşezat cu traiul în Bugeac, apoi înmulţindu-se din cauza triburilor care tot veneau s-au întins spre Apus până dincolo de râurile Lunga şi Ialpug şi, spre Nord, până în ţinuturile Lăpuşnei şi ale Orheiului. Atestările documentare denotă faptul că, până la formarea hoardei lui Nogai, o parte din tătarii mongoli s-au statornicit cu traiul pe meleagurile Moldovei. Unii din ei au primit religia băştinaşilor, s-au botezat, s-au îmbogăţit, pătrunzând în clasa boierească şi chiar în slujba domnească, dăruindu-li-se moşii, sate. Astfel, ei au fost asimilaţi, rămânându-le numai supranumele provenit din etnonim – Tătaru, susţine doctorul habilitat în istorie, prof. universitar Pavel Parasca. Onomasticienii români susţin că în Moldova au fost mulţi tătari botezaţi, fiind identificaţi şi prin supranumele Botez şi Botezatu. Într-un document de la 1411 este atestat Şoldan Petru, boier, care „Dăruieşte odăi tătărăşti Monăstirii Pobrata”, Petru, care ar fi „sultanul Petru, tătar botezat”.

Doctorul în istorie, conferenţiarul universitar Vlad Ciubucciu, în cartea Domniei Sale „Taina numelui tău”, recent apărută, ne vorbeşte următoarele: „La 1363, lituanienii i-au zdrobit pe cei trei fraţi tătari de pe teritoriul Moldovei, care reprezentau aici Hoarda de Aur… către 1383 aceste pământuri eliberate au trecut definitiv sub egida domnului Moldovei. Din acele timpuri, în consecinţă, tătarii şi ţiganii (făuraşi de arme pentru tătari) au devenit robi în Moldova, timp de 6 secole, preluând numele locale şi credinţa; tătarii s-au asimilat”. Explicând numele Botezatu < Botez, dl Vlad Ciubucciu vorbeşte despre probele istorice din sec. al XIX-lea, când „Cărţile parohiale din Basarabia” (rubrica „botez”) înregistrează o multitudine de cazuri de botezare creştin-ortodoxă a reprezentanţilor de alte etnii (turci, arabi, evrei, îndeosebi) care se deziceau de credinţa lor în favoarea unor privilegii sociale (cinci ani scutire de impozit etc.). Atestăm cazuri şi de moldoveni (români), născuţi pe teritoriul Poloniei, cu botez respectiv, catolic, care reveneau la a lor „credinţă adevărată pravoslavnică”, cum menţionau ei în „proşenia” respectivă. Astfel, a apărut supranumele Botez, Botezat, devenit apoi numele de familie Botezatu.

În documentele moldoveneşti, la 1558, este atestat Petru Botez, tatăl lui Sima Botez. La 1591, Iarine Botezat din Iaşi, mama lui Ştefan voievod, se căsătoreşte la Galata cu Petru voievod (Şchiopul). La 1774, în ţin. Cernăuţi, este atestat Iuz, olar, botezat. Tot acolo: Vasile Botezat, Iacob Botezat. În Târgul Iaşi: Aivas, arman, botezat.
În documentele basarabene, la 1758: Neculai Botezatul, pârcălab de Orhei. La 1774, în s. Ţibirica este atestat Toader Botezatu, mazil, în Târgul Orhei – Neculai Botezat şi Andrei Botezatu, în Dănceni – Ion Botezat.
În documentele Orheiului, la 1783, este atestat Iacob Botez, răzeş, martor la vânzarea unor părţi din moşia Iurceni, ţin. Lăpuşna. La 1804 – Ilie Botezatul din Brăviceni, ţin. Orhei, la 1827, în Chişinău – Ioan Botezat, deputat în Adunarea deputăţească a nobilimii basarabene.
Azi, în republică, cu numele Botez sunt înscrise 330 de persoane, cu numele Botezat – 1008 persoane şi cu numele Botezatu – 2256 de persoane.
 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus