Timpul.md

Istorie 3 August 2021 | 05:59

Dicţionar de nume: Furdui

Numele Furdui are o istorie complicată şi foarte interesantă. 

Pentru a înţelege mai lesne evoluţia acestui nume de la origine şi până la forma actuală, vom spune de la bun început că el provine de la numele cetăţii Turda (foto) din Ardeal, iar acesta a provenit dintr-un nume de persoană – Turda, care se întâlneşte des în cronicile şi documentele vechi prin anii 1202-1255: Turda episcopus descendit, în Bihor; Nicolaus Turda; Kadar de genere Turda; qui fuit Turda. Pentru explicarea numelui Turda s-au propus diferite etimologii. Pe lângă cele propuse de cercetătorii unguri, şi-au spus părerile şi cercetătorii români: N. Densusianu, S. Puşcariu, Th. Capidan, N. Iorga şi N. Drăganu. În lucrarea Românii în veacurile IX-XIV pe baza toponimiei şi a onomasticei (Bucureşti, 1933), în Capitolul VII. Românii din Văile Arieşului, Mureşului şi ale Târnavelor, N. Drăganu relatează că în ţin. Turda există vechi urme de organizaţie după „ius valahicum” (după dreptul valah, legea valahă), că documentele pomenesc voievozi, numeroşi cneji şi iobagi români, că „Turda a fost atestată în 1075: „ad castrum, quod vocatur Turda”. Dar încercarea de a explica numele Turda dintr-un străvechi turdă, care ar fi provenit din latinescul turda, femininul lui turd < turdus, -um „sturz”, n-a fost acceptată, din motivul că nu este atestată forma românească turdă. Şi atunci a rămas valabilă o singură explicare – din slavul tvrъdъ < tvъrdina „întăritură, fortăreaţă, cetate”. Evoluţiile fonetice de la tvrъdъ la turd au fost demonstrate pe numele satului Fârdia, forma ungurească Furdia, din Cáraş-Severin. Cercetătorul ungur Pesty relatează că „forma originală a numelui acestui sat a fost Turd. Ea s-a păstrat cu mică schimbare până la sfârşitul sec. XV. La sf. sec. XVI a primit numele Ferde, care a făcut trecerea la Furgie, Furgia şi la actualul Furdia”. Astfel, Furdia îi corespunde lui Turdia. Şi cercetătorii români actuali susţin că localitatea Furdia (Fârdea) era cunoscută în veacurile XVI-XVII „sub numele Ferde = Furdea şi era centrul unui district valahic. Ferde, Thwerd sau Thwrd e Furdia (Fârdea) de astăzi”.

Cercetătorul ungur Pesty susţine că a întâlnit şi numele de persoană Furd, că la 1291, 1293 sunt pomeniţi Paul şi Balaşe, fiii lui Furd. Din Furd, cu sufixul diminutival de origine slavă –ui, a derivat numele Furdui. De la numele de persoană Furdui au apărut numirile de sate Furduieşti şi Furduieni care există şi azi în judeţul Argeş. Aşadar, numele Furdui este de origine slavo-ungară. Pentru numele Furdui au fost propuse şi alte etimologii (din turcă, sârbă, bulgară), dar le-am considerat neconvingătoare.

În documentele moldoveneşti, numele Furdui este atestat de la 1483: Furdui, slugă domnească. Şi la 1506, şi la 1528 este atestat câte un Furdui, slugă domnească. La 1609 este atestat Ion Furdui de la Crasna. La 1617 - Furdui din Drăgoeşti. În Recensământul Moldovei de la 1774, în ţin. Bacău, este atestat Toader Furdui, iar în ţin. Orhei-Lăpuşna Postică Furduiu în Dănceni. Azi, în republică, numele Furdui este purtat de 1214 persoane.

Maria Cosniceanu, 
doctor în filologie 

 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus