Social

Europa de la Zăicana

Soţii Ungureanu s-au căsătorit în urmă cu 37 de ani şi au împreună doi fii. Zinaida Ungureanu a început viaţa de la zero, întrucât a crescut la casa de copii de la Râbniţa. Iar această poveste a livezii de la Zăicana, scrisă cu peniţa muiată în sudoarea frunţii familiei Ungureanu, a început în 2007, când ambii soţi – ea merceolog, iar el agronom -, rămaşi fără serviciu, au hotărât să investească totul în ceea ce ulterior s-a transformat într-o livadă roditoare, de o frumuseţe rară.

Zinaida Ungureanu spune că după ani grei de muncă la negru în Italia, cei doi fii ai ei de-a dreptul „s-au îmbolnăvit” după ce au văzut cum arată livezile italiene, aşa că şi-au propus să planteze şi în Moldova una la fel. În timp ce ne plimbam prin livada de meri, doamna Zinaida mi-a povestit că Tudor, fiul cel mare, şi Gheorghe, cel mic, sunt cei care au insistat ca ei să caute un teren pentru plantarea livezii. Tudor a muncit în Italia opt ani, iar Gheorghe – cinci, şi de abia anul trecut a revenit definitiv în ţară. La început, fiul cel mare nu avea nici serviciu şi nici locuinţă, iar o bună perioadă de timp a supravieţuit în condiţii greu de imaginat. „Nu l-am văzut trei ani. Îmi ieşeam din minţi”, mi-a spus Zinaida Ungureanu, cu ochii înlăcrimaţi. Acum, Tudor împreună cu soţia şi cei doi copii ai lor, dar şi fratele acestuia, Gheorghe, alături de părinţi, au grijă de cele aproape 19 ha de plantaţii.

În 2007 a fost pregătit terenul, iar în primăvara anului următor au adus din Italia sistemul antigrindină, instalaţia de irigare prin picurare şi puieţii pe care i-au sădit pe o suprafaţă de şase ha. Doamna Ungureanu mi-a povestit că erau de-a dreptul entuziasmaţi când au văzut primele flori pe pomi. „Am avut roadă chiar din primul an”, mi-a spus ea încântată. „Am cules vreo două tone în total, dar cel puţin am văzut ce fel de mere sunt. În 2009 am strâns circa 60 de tone de mere. Acum este deja al treilea an, aşa că recolta trebuie să fie şi mai mare”, spune proprietara livezii.

Din 2008 şi până în prezent, afacerea s-a extins, Ungurenii au mai cumpărat teren, au mai arendat şi au sădit pruni şi cireşi italieni. Gheorghe Ungureanu a argumentat de ce a ales să planteze anume pomi de import, subliniind că „materialul portaltoi este mai rezistent, mai pregătit, mai bun pentru a altoi. Acesta este portaltoi de generaţie nouă cu denumirea N9, cu putere de creştere mică, perfect pentru condiţiile noastre climaterice”.

Livada de la Zăicana – „rezervaţie naturală” de importanţă comercială

Cum arată o livadă europeană ecologică şi prin ce se deosebeşte de una obişnuită de la noi? Soţii Ungureanu spun că aceasta este crescută exclusiv după tehnologiile europene. Mai mult decât atât, plantaţia dispune de un sistem modern de irigare prin picurare, care asigură merii cu cantitatea necesară de apă. Cum spuneam mai sus, copacii importaţi din Italia sunt mai rezistenţi, dar necesită o atenţie sporită la îngrijire. Stăpânii livezii spun însă că efortul lor este răsplătit, întrucât recolta este una record. „Dacă de la o livadă obişnuită proprietarii au între 15-20 de tone la ha, atunci noi la anul viitor trebuie să avem circa 50-60 de tone la ha. Anul acesta avem peste 40 de tone la ha”, afirmă Gheorghe Ungureanu. Au încheiate contracte cu mai multe firme care le vor procura producţia de mere, însă asta încă nu le garantează o piaţă de desfacere stabilă.
Livada arată foarte bine. Numai rânduri de copaci cu crengile plecate de greutatea fructelor şi un drum în mijlocul livezii, de-a lungul căruia sunt plantaţi castani şi tufe de trandafiri multicolori care îţi creează impresia că te afli într-o gradină botanică. Iar undeva, la o margine de livadă, am găsit şi câteva plante de kiwi. Domnul Ungureanu spune că acestea au suportat foarte bine condiţiile meteo din iarna trecută şi că la anul ar trebui să dea roadă deja. „Vom vedea dacă rezistă”, conchide proprietarul plantaţiei. Cine ştie, poate într-un an sau doi vom avea în premieră şi o plantaţie de kiwi. Deocamdată, proprietarii spun că vor să-şi extindă livezile până la 100 de ha şi pregătesc de pe acum baza tehnică pentru realizarea acestei intenţii. Cea mai recentă achiziţie este un tractor de marcă germană pe care l-au procurat datorită facilităţilor oferite de regulamentul de subvenţionare a agriculturii, aprobat de Guvern – 30% din suma achitată va fi restituită proprietarilor.

Stâlpi italieni, produşi în Moldova, exportaţi în Grecia

Livada este susţinută de o structură simetrică de stâlpi de beton de 4,5 metri înălţime, necesari pentru instalarea sistemului antigrindină. Chiar atunci când am ajuns la Zăicana, câţiva muncitori instalau sistemul antigrindină pentru a proteja livada în cazul unei calamităţi. Deoarece pentru această instalaţie sunt necesari sute de stâlpi, care, din cauza faptului că nu se produc în Moldova, erau importaţi din Italia, proprietarii livezii europene au hotărât să îşi construiască uzina lor de producere a stâlpilor – de asemenea, conform tehnologiilor italiene. Pentru aceasta au cumpărat sediul fostei brigăzi de tractoare din localitate, au renovat clădirea şi în prezent produc circa 440 de stâlpi în 24 de ore. Capacitatea de producere este mare, aşa că soţii Ungureanu au ales să comercializeze o parte din producţie. La moment ei exportă stâlpi pentru plantaţii pomicole în Grecia. Ceva mai demult, câteva maşini pline cu stâlpi au plecat spre Italia.

Protagoniştii acestei poveşti de succes au organizat anul trecut un seminar la care i-au invitat pe toţi pomicultorii din Moldova pentru a le împărtăşi şi lor experienţa pe care au acumulat-o. Mai mult chiar: Ungurenii i-au ajutat pe patru colegi din alte localităţi să îşi planteze astfel de livezi europene. La momentul de faţă, plantaţii de pomi italieni cresc în raioanele Criuleni, Sângerei, Orhei şi în comuna Băcioi. Iar pentru informaţii privind modul de realizare a unui astfel de proiect european familia Ungureanu şi-a deschis şi o pagină pe Internet.

O invitaţie pentru domnul prim-ministru

Livada acestor gospodari pare un adevărat paradis alături de plantaţiile părăginite de alături. Ea arată diferenţa dintre trecutul şi viitorul agriculturii. Visul acestei familii de moldoveni europenizaţi, care a pus pe picioare o afacere pur şi simplu uimitoare, este ca Ministerul Agriculturii să găsească banii necesari pentru a-i subvenţiona proiectul depus şi care prevede construcţia unui frigider, tot european, cu o capacitate de 2.500 de tone. Au pregătit deja şi locul amplasării, excavând mii de metri cubi de pământ.
…Şi mi-a mai spus Gheorghe Ungureanu că tare ar mai vrea ca să le vină în ospeţie premierul Vlad Filat. Să-i arate cum „lucrează” banii câştigaţi în Italia pentru binele Republicii Moldova şi că aici, acasă, moldoveanul răstoarnă şi munţii dacă este… pur şi simplu înţeles.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *