Economie

Europa ne dă bani, iar noi îi cheltuim cum vrem

Potrivit buletinului informativ „Obiectiv European”, elaborat de Asociația Presei Independente în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, din 2009 până în 2014, Uniunea Europeană a aprobat pentru ţara noastră finanţări de peste 696 milioane de euro. Banii au fost alocați pentru educație, drumuri, agricultură, sănătate, reforme, combaterea corupției și altele.

Odată cu semnarea Acordului de Asociere RM-UE în 2014 s-au stabilit mai multe priorități pentru lucrul comun în următorii ani. Finanțarea Uniunii Europene pentru Republica Moldova pe anii 2014-2017 a avut loc prin intermediului Instrumentului european de vecinătate (IEV). Respectiv, Uniunea Europeană a oferit suma de 101 milioane de euro ca sprijin pentru reformele politice ale Finanțelor Publice, dar și pentru agricultură și dezvoltare regională. Ulterior, programul a fost prelungit până în anul 2020.

Potrivit datelor furnizate de Cancelaria de Stat, angajamentele curente ale finanțatorilor externi pentru Republica Moldova calculează o sumă de peste un miliard de euro din anul 2014 până acum. Peste 342 de milioane de euro au venit de la Uniunea Europeană. Banca Europeană de Investiții a aprobat finanțarea în valoare de 156 de milioane de euro.

Principalele sectoare în care s-au investit sau se planifică a fi investiți banii sunt în agricultură – 329 de milioane de euro. Pentru canalizare și apă s-au aprobat 103 milioane de euro.

Democrația s-a înrăutățit

Printre angajamentele care și le-a asumat Republica Moldova s-a numărat și reforma sectorului justiției, a sistemului de aplicare a legislației, dar și combaterea corupției. Potrivit studiului realizat de Freedom House, un institut de cercetare din Statele Unite ale Americii, în ciuda faptului că partenerii externi au oferit milioane de euro pentru realizarea acestor obiective, totuși, situația din domeniul justiției în Republica Moldova s-a înrăutățit.

Punctajul general pentru situația democrației în țara noastră s-a schimbat de la 4,89 în 2016 la 4,93 în 2017. Potrivit schemei de calculare a scorului, un punct înseamnă gradul maxim de libertate, iar șapte puncte – cel mai scăzut nivel al libertății.

Cel mai bine Republica Moldova stă la capitolele „Societate Civilă” (3,25) și „Procesul Electoral” (4,00), iar cel mai prost – la „Corupție” (6,0), „Guvernare Democratică Națională” (5,75) și „Guvernarea Democratică Locală” (5,5).

Comparativ cu anul precedent, scorul s-a schimbat doar la capitolul „Cadrul judecătoresc și independență” care s-a înrăutățit de la 4,75 la 5,0 puncte.

Schimbarea în justiție trebuie să meargă mână în mână cu eradicarea corupției

Mai mult decât atât, Uniunea Europeană deja condiționează ajutoarele financiare. Eurodeputatul, Siegfried Mureșan, a cerut Comisiei Europene să condiționeze acordarea asistenţei macrofinanciare de 100 de milioane de euro Republicii Moldova în obţinerea unor rezultate concrete în domenii precum combaterea corupţiei, independenţa justiţiei, întărirea statului de drept şi întărirea sistemului bancar.

„Termenii şi rezultatele trebuie stabilite de Comisia Europeană împreună cu Guvernul Republicii Moldova, care să aprobe şi să-şi asume aceste condiţii. Este stabilit ca banii să fie alocaţi în 2017 şi 2018 în trei tranşe şi vreau ca înainte de fiecare tranşă Guvernul de la Chişinău să implementeze în etape măsurile pe care cetăţenii moldoveni le cer şi care sunt atât de necesare pentru consolidarea economiei şi a democraţiei în Republica Moldova”, a declarat eurodeputatul Siegfried Mureşan care este responsabil (raportor) din partea Comisiei pentru bugete pe avizul privind programul de asistenţă macrofinanciară pentru R. Moldova.

Președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Vladislav Gribincea, nu știe dacă Uniunea Europeană ne va da bani în continuare pentru rezultatele obținute în domeniul justiției și eradicarea corupției. „În justiție s-a creat premisa pentru schimbare, dar, cu părere de rău, din cauza rezistențelor politice și a celor interne, impactul a fost limitat. Este o schimbare anumită în combaterea corupției, dar, ca specialist, mi-aș dori ca schimbarea să fie cu mult mai mare. Schimbarea în justiție nu vine doar prin sistemul de justiție. Reformele trebuie făcute la nivel politic prin care judecătorii să înțeleagă că nimeni nu tentează să-i influențeze. De asemenea, schimbarea în justiție trebuie să meargă mână în mână cu combaterea corupției. Este nevoie și de o altă mentalitate și de o viziune progresistă asupra modului la cum se face justiția. Am impresia că am schimbat oameni, dar am lăsat justiție pe standarde vechi”, a accentuat specialistul.


Abia anul trecut s-a aprobat prima strategie de dezvoltare a agriculturii și mediului rural de la independența RM

Potrivit Cancelariei de Stat, cei mai mulți bani veniți din partea Uniunii Europene sunt direcționați spre agricultură și dezvoltare regională. Însă, oricâți bani și asistență tehnică ar oferi UE agricultorilor, problemele celor din urmă nu se reduc.

Tatiana Savva analizează politicile de dezvoltare ale sectorului agricol în cadrul organizației „Expert-Grup”. Ea a explicat, pentru ziarul TIMPUL, că impactul ajutoarelor oferite de partenerii de dezvoltare în sectorul agricol nu s-a stabilit și nu există încă date calitative despre rezultatul acestor acorduri de finanțare. „Dar, putem vedea o schimbare. S-a capitalizat într-un fel agricultura, adică efortul de retehnologizare a fost cumva susținut prin acești bani. Noi într-adevăr avem probleme în agricultură, pentru că nimeni, nici chiar agricultorii nu au venit cu o poziție clară despre probleme, despre cum se poate de rezolvat și de câți bani este nevoie pentru a le rezolva. Agricultorii au venit cu strategia de dezvoltare a agriculturii și a mediului rural 2014-2020 care abia a fost aprobată anul trecut. Este o strategie bună, chiar dacă are și unele lacune, este un început, pentru că până acum de la independența Republicii Moldova nu s-au mai aprobat. După asta, agricultorii trebuie să se uite la strategia de dezvoltare. În funcție de ea, vor fi contractați banii de la partenerii noștri de dezvoltare și tot în funcție de asta, agricultorii știu că pot să-și facă un plan de dezvoltare pentru următorii ani”, a menționat specialista.

64 de milioane de euro pentru agricultori

Directorul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, Nicolae Ciubuc, amintește că din contul grantului acordat de Comisia Europeană, prin Fondul de subvenționare, producătorii agricoli au primit în anul 2013 peste 62 de mii de lei și în anul 2014 au primit ca subvenții, în total, peste 110 mii de lei. Mai mult, funcționarul menționează că tot Comisia Europeană va sprijini agricultura și dezvoltarea rurală cu 64 de milioane de euro pentru perioada 2015-2018. „Impactul suportului oferit RM de către UE este unul considerabil. Impactul pozitiv poate fi evaluat prin prisma creșterii ponderii exporturilor produselor agroindustriale pe diverse piețe europene, or, datele statistice ne demonstrează că anual volumul acestora este unul în creștere. Nu mai puțin important este și impactul asupra calității produselor agroindustriale, reieșind din condițiile ce rezultă din Acordul de asociere cu UE, dar și de liber schimb, mulți din producătorii agricoli și-au dezvoltat propriile sisteme de management al calității, permițându-le implementarea multiplelor standarde de calitate ISO, Global Gap, HACCP, acest lucru la fel oferă oportunități de penetrare și diversificare a piețelor de desfacere, dar și prețuri competitive la produsele agroindustriale”, a declarat directorul AIPA pentru ziarul TIMPUL.

Potrivit funcționarului, cel mai important aspect al impactului politicilor UE de susținere a sectorului agricol este schimbarea continuă a percepției și mentalității producătorilor agricoli. Nicolae Ciubuc crede că se schimbă felul gândirii despre cum trebuie să dezvolte activitățile practicate, ajustate la necesitățile pieței, orientarea și direcționarea eforturilor în vederea diversificării produselor, dar și piețelor de desfacere, mai cu seamă a UE, cu o piață imensă de peste 500 milioane de consumatori, cu standarde de calitate înalte și la prețuri înalte, stabilă, capabilă să ofere garanții unor parteneriate durabile.

Conform AIPA, în baza Acordului de Finanțare dintre Comisia Europeană şi Guvernul Republicii Moldova din 2015, Republica Moldova beneficiază de sprijin bugetar „ENPARD Moldova – Suport pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală”, pentru perioada 2015-2018.
Sprijinul total oferit de UE constituie 64 milioane euro, dintre care:

Sprijinul bugetar cu suma maximă de finanţare de 53 milioane euro, pentru următoarele măsuri:

1) Implementarea Strategiei de Dezvoltare Agricolă şi Rurală – Măsuri de Program aliniate la UE;
2) Îndeplinirea cerinţelor UE privind siguranţa şi calitatea produselor alimentare;
3) Sporirea competitivităţii sectorului agricol şi agroalimentar prin restructurare şi modernizare;
4) Îmbunătăţirea serviciilor educaţionale, de cercetare şi informare publică în sectorul agricol şi agroalimentar, inclusiv facilitarea sistemelor informaţionale;
5) Îmbunătăţirea practicilor de gestionare a apei;
6) Utilizarea sporită a practicilor de producţie prietenoase mediului;
7) Îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi muncă în zonele rurale.

Sprijinul complementar cu suma maximă de finanţarea de 11 milioane euro, utilizate pentru:
1) Subvenţionări/cereri de propuneri pentru promovarea Organizaţiilor Societăţii Civile (OSC) şi autorităţilor locale implicate în implementarea politicii DAR în sprijinul în special al acţiunilor referitoare la egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi şi emanciparea femeilor;
2) Cereri de propuneri pentru consolidarea capacităţilor Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) prin intermediul proiectului Twinning;
3) Contractarea serviciilor de Asistenţă Tehnică (AT) pentru însoţirea procesului de implementare a CSR.

 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *