Pentru prima dată Sub căciula lui Guguţă au fost jucate 22 de spectacole diverse ca mesaj, stil şi tehnică de mânuire. Astfel, publicul autohton a avut posibilitatea să se delecteze cu producţii din diverse culturi şi tradiţii. Printre teatrele care au evoluat pentru prima dată la acest Festival au fost Teatrul de păpuşi din Budapesta (Ungaria), Pe roate din Panevezys (Lituania), din Hu Nani (China). După mai mulţi ani sub căciula lui Guguţă a revenit teatrul Ţăndărică din Bucureşti.
Menţionăm prezenţa activă a teatrelor din România: Teatrele „Merlin” din Timişoara, „Arlechino” din Braşov, „Bacovia” din Bacău, „Prichindel” din Alba Iulia, „Puck” din Cluj-Napoca. Pentru prima dată în cadrul Festivalului au evoluat tinerii din Trupa de teatru „Birlic„ din Fălticeni, Suceava, experimentându-şi plastica corpurilor în povestea Harap-Alb lui Ion Creangă (regia Ovidiu Cuncea).
Printre spectacolele care au surprins tânărul spectator a fost Pescarul şi peştişorul fermecat al Teatrului „Ţăndărică”. Interpretarea originală a Poveştii pescarului şi a peştişorului de aur de A. S. Puşkin porneşte de la tehnica „cabinetului negru” cu utilizarea tehnologiilor moderne. Regizoarea Magdalena Miteva recurge la un stil similar filmului de animaţie, cu tertipuri imprevizibile în structura dramaturgică, dar şi cele ale creării imaginii prin schimbul de planuri, de transformări miraculoase ale liniilor: din mare în casă, apoi în castel etc. Spectacolul a fost apreciat cu Premiul pentru promovarea tehnicilor moderne în teatrul de animaţie.
Premiul pentru scenografie originală a fost acordat spectacolului Povestea lui Muc cel Mic, Teatrul „Prichindel” din Alba Iulia (România), semnat de ansamblul de artişti bulgari – Todor Valov (regia), Natalia Gocheva (scenografia) şi Mirchev Plamen (muzica). În creaţia acestor artişti se simte influenţa şcolii ruse, reuşind să cucerească spectatorii prin păpuşile-personaje, create în baza vaselor de metal orientale, împodobite la fel, ca şi actorii în costume orientale, au adus nu doar atmosfera de poveste, ci şi farmecul tradiţiilor şi culturii arabe.
Furori a făcut spectacolul Colaj, prezentat de Teatrul de Păpuşi din provincia Hu Nani, China, încât sala Teatrului „Guguţă” a devenit neîncăpătoare. Prezentarea celor câteva scene din diverse spectacole şi dansuri naţionale chineze: Frumoasa Iui, Micul cioban, O promenadă pe lac, Zeiţa lunii, Dansul ţărănesc al bucuriei pe scena din Chişinău, au permis să cunoaştem din farmecul artei şi culturii acestei ţări. Publicul de diferite vârste a fost fascinat de schimbul de măşti de pe faţa păpuşii în timpul dansului, prin care se demonstrează măiestria şi capacitatea artistului de a-şi exprima schimbarea emoţiilor, stărilor sufleteşti, a gândurilor personajului. Mai mulţi păpuşari şi-au dorit să afle taina acestor miraculoase transformări. Secretul n-a fost destăinuit nici chiar juriului, care unanim le-a acordat Premiul pentru măiestrie în arta mânuirii păpuşii.
Spectacolul Motanul încălţat al Teatrului „Batleica”, din Belarus, propune o interpretare originală a poveştii lui G. Perrault în viziunea regizorului Nicolai Andreev. Formule interactive, jocuri de cuvinte, situaţii inopinate vin să ne demonstreze inepuizabila forţă a creaţiei. Iar jocul uşor şi inspirat au completat viziunea scenografico-regizorală, pentru care li s-a acordat Premiul pentru complexitatea imaginii şi interpretării scenice şi Premiul pentru interpretarea feminină actriţei Tatianei Ceaevskaia.
Pentru prima dată la Festivalul Sub căciula lui Guguţă a participat şi Teatrul de Păpuşi din Budapesta, cel mai mare teatru de păpuşi din Ungaria. Spectacolul Cele şapte capete de poveste a fost montat de o tânără regizoare independentă, Kuti Agnes, pe baza textului poetico-filosofic al dramaturgului contemporan Ervin Lazar. Regizoarea a reuşit să traducă în imagini scenice mesajul ce se referă la ceea ce e frumos şi urât în artă şi în viaţă, prin cele două personaje: băiatul care s-a născut urât şi băiatul care cântă prost. Pentru a redresa situaţia şi a deveni frumos trebuie să ucidă vrăjitoarea cu cele şapte capete. Dar, fiecare cap tăiat provoacă distrugerea unei părţi a lumii înconjurătoare, a universului… În final, băiatul, conştientizând că astfel lumea poate să dispară, decide s-o păzească pe vrăjitoarea căreia îi rămăsese doar un singur cap. Îşi dă seama că poate apăra şi salva lumea nu cu armele, dar cu iubirea… Acest text poetic exprimă neliniştea autorului maghiar pentru ziua de mâne a Planetei noastre şi îndeamnă prin mijloacele artistice „de-a salva lumea nu cu arme, ci prin iubire”. Premiul i-a revenit lui Ervin Lazar pentru dramaturgie.
Una dintre menţiunile semnificative ale Festivalului este Premiul pentru regie, care i-a revenit lui Toma Hogea pentru spectacolul Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte, jucat de Teatrul „Merlin” din Timişoara la deschiderea festivalului. De menţionat, că de data aceasta festivalul a evitat tradiţia, debutând cu un spectacol prezentat de oaspeţi. Dar, fiind un spectacol simbol, născut din cultura şi tradiţiile noastre milenare, a răspuns exact mesajului festivalier. Sub bagheta maestrului Toma Hogea, faimosul basm capătă valenţe scenice inedite.
Regizorul întreprinde un experiment îndrăzneţ, propunându-şi cu multă atenţie şi meticulozitate să codifice prin îmbinarea jocului actorului pe viu, cu cel al păpuşilor şi măştilor, sugerând un întreg univers de simboluri şi metafore. Impresionează secvenţele de balet, în care actorii, îmbrăcaţi în haine roşii, formează roata vremii, care, în mişcări lente, parcurge scena dintr-un capăt în altul şi devine un laitmotiv al spectacolului.
Drept Cel mai reuşit spectacol de păpuşi a fost considerat Scufiţa Roşie în stil jazz al Teatrului de Păpuşi din Nicolaev, Ucraina. Cunoscuta poveste a scriitorului francez Charles Perrault este re-scrisă de regizorul spectacolului Constantin Grosman din perspectiva unui lup bun şi a unui iepure răutăcios, care îl provoacă pe lup la cruzime şi agresivitate. Aranjamentul muzical (Iurii Repalo), ce conţine compoziţii populare în stil jazz din cele mai diverse perioade, menţin ritmul şi atmosfera spectacolului. Tehnica perfectă de mânuire a păpuşilor, dramaturgia bine construită, elementele interactive cu sala şi partiturile muzicale reuşite au cucerit simpatia publicului, dar şi a juriului, care i-a acordat actorului Andrei Belicenko Premiul pentru interpretare masculină.
Juriul internaţional, format din cunoscute personalităţi în lumea teatrului de animaţie, precum Toma Hogea (preşedinte) şi Maria Mierluţ din România, Liubovi Velicico şi Natalia Kaptusarova din Ucraina, Victoria Ştefaniuc din Franţa au pus în valoare şi alte elemente ale limbajului artistic. Printre spectacolele premiante au fost şi: Frumoasa din Pădurea Adormită, Teatrul „Puck” din Cluj-Napoca (România) cu Premiul pentru calitatea interpretativă în crearea raportului actor-păpuşă, Un pumn şi jumătate,Teatrul de Păpuşi din Viniţa (Ucraina) cu Premiul pentru acurateţea limbajului scenic, Umbrela magică, Teatrul de Păpuşi din Tula (Rusia) cu Premiul pentru bucuria şi plăcerea jocului scenic, Aventurile lui Chilli Ramirez, Teatrul „Arlechino” din Braşov (România) cu Premiul pentru muzica originală, Bătrânul înţelept, Teatrul de păpuşi din Alma-Ata (Kazahstan) cu Premiul pentru valorificarea tradiţiilor naţionale.
Republica Moldova a evoluat la festival sub semnul retro. Spectacolele Teatrului Republican de păpuşi Licurici – Pomul lui Goriţă (regia lui Nicolae Prescură) şi Doi purceluşi ale Teatrului dramatic B.P. Hasdeu din Cahul, sunt nişte creaţii mai vechi, care n-au atins nivelul aşteptărilor.
Gazdele au readus în scenă spectacolul Luceafărul, montat în 2007 de Victor Ştefaniuc. Revenirea la opera marelui Eminescu a fost, în primul rând, un omagiu adus celui care s-a aflat la baza Teatrului Guguţă. Spectacolul a fost cântecul de lebădă al regizorului, care a avut curajul de-a aduce în teatrul de păpuşi poemul filosofic despre viaţă, dragoste şi nemurire. Or, vocea lui Victor Ştefaniuc, prezentă în „rolul” Tatălui Ceresc, a emoţionat profund publicul, în special, pe cei care l-au cunoscut personal pe artist. Spectacolul Luceafărul a fost menţionat cu Premiul special al juriului.
Nu ne rămâne decât să le aducem mulţumiri dnei Gabriela Lungu, directorului artistic al Festivalului, şi colectivului Teatrului Municipal de Păpuşi „Guguţă” pentru frumoasa sărbătoare Sub căciula lui Guguţă, organizată în acest sfârşit de mai şi să le dorim ca elanul tineresc să-i menţină mereu în albia căutărilor şi a marilor împliniri.
Violeta Tipa
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
