Economie

FMI avertizează: Suntem în pragul unei noi crize financiare globale

Riscul unei noi crize financiare globale a revenit că urmare a contracţiei economiei chineze şi a scăderii nivelului comerţului global, fapt care pune presiune pe economiile emergente supra-îndatorate, consideră experţii Fondului, citaţi de The Guardian.

Risc triplu

Consilierul financiar al Fondului, Jose Vinals, susţine că ameninţarea de instabilitate şi recesiunea existenţa în economiile Chinei, Braziliei, Turciei şi Malaeziei sunt doar un prim punct din "trioul riscurilor" care rezidă la această ora în economia globală.

Al doilea risc major este reprezentat de problema datoriilor şi dezechilibrul înregistrat în evoluţia economică a ţărilor din zona euro.

A treia mare ameninţare este eprezentata de reacţia de contagiune a pieţelor, care se dovedesc incapabile să mai absoarbă noi şocuri financiare, un eventual dezechilibru propagandu-se rapid la nivel global.

Toţi cei trei factori de risc ameninţă să şteargă dintr-un foc 3% din PIB-ul economiei globale.

Recomandarea experţilor FMI este că economiile emergente cu un grad mare de îndatorare să găsească rapid soluţii de a se proteja în faţă unei creşteri a dobânzilor pe piaţă americană.

În acelaşi timp, băncile centrale ar trebui să fie pregătite să crească nivelul stimulilor monetari injectaţi în economiile lor în cazul în care dificultăţile cu care se confruntă economiile emergente se răsfrâng asupra sistemului financiar.

Rată dobânzilor, cuiul lui Pepelea

Pentru toate ţările cu un grad mare de îndatorare, Rezervă Federală este sperietoarea momentului. O creştere a ratei dobânzilor în Statele Unite ar putea da semnalul luării unei măsuri similare în cele mai importante pieţe de pe glob.

Cu toate acestea, Vinals nu crede că acest fenomen se va petrece înainte de sfârşitul anului.

"Riscurile unei creşteri premature a dobânzii de referinţă în SUA sunt mai mari decât cele presupuse de amânarea acestei decizii pentru încă 2-3 luni", consideră reprezentantul FMI.

Avertismentul sau vine după o perioada agitată în pieţele de capital, turbulenţele înregistrate în China, odată cu deprecierea yuanului, provocând panică în rândul investitorilor din lumea întreagă.

La începutul acestei săptămâni, FMI a rectificat în scădere prognoza de creştere a economiei globale pentru anul în curs la doar 3,1%. Este cel mai scăzut nivel de creştere de la criză financiară din 2009 şi până în prezent.

Vinals spune că Raportul FMI pentru Stabilitate Financiară Globală arată că economiile occidentale au avut o uşoară revenire în cursul anului trecut, fapt ce le-a ajutat să îşi reducă expunerea la un nou şoc economic global.

Creştere pe datorie

Chiar şi aşa, protecţia această este prea fragilă în condiţiile în care avantajul a fost diminuat de un nivel scăzut al inflaţiei întreţinut de scăderea preţurilor la energie şi materii, principalul factor de dezechilibru pentru marii exportatori de pe aceste pieţe.

Experţii FMI sunt îngrijoraţi şi de faptul că marile corporaţii şi băncile din unele economii emergente se bazează în continuare pe creditarea masivă menită a stimula creşterea economică, un factor de vulnerabilitate în faţă unei scăderi a preţurilor la materii prime şi a declinului comerţului global.

China, în special, prezintă un risc de dezechilibru pentru toate ţările din regiunea Asiei, în condiţiile în care gigantică economie, dar şi vecinii săi au înregistrat ani în şir o creştere alimentată de datorii.

Cele mai afectate economii înregistrează deja datorii excesive de aproximativ 3000 de miliarde dolari, o povara care s-ar putea dovedi nesustenabilă după creşterea ratei dobânzii de către Rezervă Federală.

"Riscurile s-au mutat în rândul economiilor emergente. Deşi multe dintre aceste ţări au recurs stabilirea unor noi cadre legislative pentru a se proteja în faţă şocurilor externe sunt destule care prezintă dezechilibre interne substanţiale", apreciază Vinals.

Şi mai mult, rolul economiilor emergente în structura economiei mondiale nu mai poate fi ignorat, acestea având o relevanţă din ce în ce mai mare.

Mai alarmant este că ciclul de apreciere a preţului materiilor prime şi cel de creditare la un preţ avantajos au ajuns la final, iar creşterea economică globală este în scădere pentru al cincilea an consecutiv, arată raportul FMI.

Acţiuni îndrăzneţe

La nivel global, procentul creditelor neperfomante se situează la 3,8% în prezent, dar poate urcă la 5% în cazul unui şoc financiar, apreciază analiştii Fondului.

Cea mai vulnerabilă regiune este cea din Asia, unde China singură atinge un nivel al creditelor neperformante de 3,7%, cu riscul de a sări la 4,9%, în timp ce restul ţărilor din zona au sisteme bancare şi mai vulnerabile, 6,3% în prezent şi un risc de a ajunge la 8%.

Pe regiunea Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, sistemele bancare din economiile emergente ating un nivel al creditelor neperformante de 3,5%, prezentând riscul de a creşte la 5,2% în cazul unei noi crize financiare globale.

În America Latină, situaţia este ceva mai stabilă, creditele neperfomante situându-se la 2,5% în acest moment şi putând urcă cel mult până la nivelul a 3,5% procente.

Malaezia, Brazilia, Turcia, India şi Argentina sunt ţările care au recurs la o susţinere a economiei prin creşterea gradului de îndatorare, profitând de dobânzile avantajoase la împrumuturile în dolari din ultimii ani.

O eventuală mişcare ascendentă a dobânzii de referinţă ar urmă să dezechilibreze puternic aceste pieţe, iar reprezentanţii FMI cer în mod expres Rezervei Federale să anunţe din timp o astfel de decizie, încât investitorii să nu fie luaţi prin surprindere.

Experţii Fondului cred că este vremea că reprezentanţii băncilor centrale să recurgă şi la măsuri îndrăzneţe pentru a se pune la adăpost în faţă unei noi crize financiare.

Printre acestea se numără întărirea sistemului bancar din zona euro, stabilizarea sistemelor de pensii şi de asigurări sociale în zonele cu o populaţie îmbătrânita în creştere, dar şi impunerea unui sistem de supraveghere mai atent a operaţiunilor financiare din pieţele emergente.

Jose Vinals consideră că o acţiune unitară în acest sens ar putea da şansă redresării economiei globale şi ar adaugă 0,4% la creşterea economică preconizată pentru anul viitor.

În absenţa lor, economia globală ar putea scădea cu 2,4 puncte procentuale intrând în recesiune.

"Este necesaar un efort colectiv pentru a face faţă acestor ameninţări. Sunt în joc 3 procente din economia globală", spune Vinals.

sursa: business24.ro

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *