Timpul.md

Actualitate 1 Aprilie 2021 | 07:38

Ioan-Aurel Pop: Nicolae Iorga face parte din generația făuritorilor României întregite

 

Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a subliniat, miercuri, la o sesiune omagială în cinstea lui Nicolae Iorga, că acesta face parte din generația făuritorilor României întregite și de afirmare europeană, lăsând posterității o lucrare intelectuală de o „amplitudine nemaiîntâlnită”, conform Agerpres.

„Nicolae Iorga face parte, indiscutabil, din generația făuritorilor României întregite și de afirmare europeană de natură să stârnească multe controverse. Opera sa imensă este inegală. George Călinescu afirmă că Iorga este masiv privit de departe, dar minor în fiecare din activitățile sale luate separat. Criticii săi i-au găsit destule lipsuri, inadvertențe, idei greu sustenabile și în creația sa de căpătâi chiar, adică în istoriografie. O lucrare intelectuală de asemenea amplitudine nemaiîntâlnită nu putea să fie mereu egală cu sine și nici menținută mereu la nivelul cel mai înalt.

Iorga a creat și condus reviste, de la «Sămănătorul» și «Neamul Românesc», până la revista istorică «Revue historique du Sud-Est européen», buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice. A creat mișcări ca sămănătorismul, instituții, de la Școala Română din Paris și Casa Română din Veneția, la Universitatea Populară de la Vălenii de Munte. Toate acestea le-a făcut până a devenit el însuși o instituție. Viața și opera sa l-au determinat pe un critic destul de sever, pomenit deja de mine, George Călinescu, să-l declare, totuși, drept «Voltaire al României», ceea ce nu este deloc măgulitor, ci este realist și concordant cu adevărul. Iorga a fost un om a cărui vigoare n-a fost niciodată depășită în profesiunea de istoric. Dincolo de contingent și de cotidian, opera lui Nicolae Iorga străbate timpul, adică demonstrează la modul sublim, cum spuneau anticii, că arta este lungă, iar viața este scurtă – «Ars longa, vita brevis».

În ciuda deosebirilor individuale, pe cei trei istorici i-au caracterizat spiritul critic, cultul izvoarelor și patriotismul luminat, toate particularități ale unei școli istorice noi. Spre finalul carierei și vieții, Nicolae Iorga a încadrat istoria națiunilor într-o viziune largă, general umană, întemeiată, pe «unicitatea absolută a vieții omenești în orice margine de spațiu și timp». Această concepție de istoriologie umană, prin care, precum titanii Renașterii, plasa omul ca măsură a tuturor lucrurilor, această concepție urma să producă, prin mintea și pana savantului, o nouă istorie universală, pomenită și primenită de noianul de fapte cotidiene și construită din faptul caracteristic, expresiv și comentat de istoric, care este magistrul vieții, pentru că istoria era din vechime magistra sau învățătoarea vieții.”, a precizat președintele Academiei Române în discursul său.

Sesiunea omagială a avut loc în cadrul Adunării Generale a Academiei Române, organizată cu prilejul sărbătoririi a 155 ani de la înființare (1 aprilie 1866 Societatea Literară Română, un an mai târziu se reorganizează în cadrul Societății Academice Români, care devine, din 30 martie 1879, Academia Română; Ziua Academiei Române este sărbătorită anual, în data de 4 aprilie).

Nicolae Iorga (1871-1940), membru marcant al Academiei Române, teoretician al istoriei, medievist de prestigiu, promotor al studiilor sud-est europene, traducător, scriitor, jurnalist, diplomat și om politic rămâne o figură emblematică a vieții românești. În calitatea sa de președinte al Secțiunii istorice a Academiei, Iorga a elaborat o operă monumentală, integrând istoriografia spațiului românesc în cea universală.

 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus