La invitatia ES Nikolaus Graf Lambsdorff, Ambasadorul Germaniei la Chisinau, Sergiu Musteata, presedintele Asociatiei Istoricilor din RM, s-a aflat printre cei peste 100.000 de oameni care, la 9 noiembrie, au participat la Festivalul Libertatii din capitala germana, dedicat celei de-a 20-a aniversari de la caderea Zidului Berlinului. Va propunem sa vedeti evenimentul prin ochii unui istoric de la noi, in situatia in care comunismul in RM nu a cazut definitiv nici dupa doua decenii…
– Sergiu, cu ce impresii veniti din inima evenimentelor dedicate caderii Zidului Berlinului?
– Admiram solidaritatea oamenilor ce au retrait emotia caderii Zidului de acum doua decenii – care, de fapt, a insemnat prabusirea regimurilor totalitare din Europa. Despre acesta mai amintesc doar cateva blocuri de beton ramase in Berlin si mai multe fragmente raspandite in toata lumea, ca piese muzeale ce amintesc despre tragedia unui popor si impactul comunismului in istoria Europei. Cu aceasta ocazie, am vizitat o expozitie de fotografie, la Ministerul de Externe al Germaniei, unde sunt expuse imagini ale fragmentelor zidului ajunse in SUA, Japonia si in alte tari.
Festivalul german al Libertatii ma duce cu gandul la Podul de Flori din 6 mai 1990, care a insemnat pentru noi, cei din Basarabia, o deschidere spre ?ara de la care am fost rupti in 1940 de catre URSS. Spre regret, hotarul de pe Prut ramane si azi un „zid”, fortificat de regimul comunist al lui Voronin. Tocmai de aceea, ar fi necesar ca guvernele RM si Romaniei, de comun acord cu societatea civila sa elaboreze un program amplu de manifestari, prilejuite de aniversarea a 20-a de la acel Pod de Flori. Ar fi un efort comun pentru depasirea stereotipurilor si a „zidurilor” create artificial de regimurile totalitare. Mai mult, Guvernul RM ar putea contribui la apropierea celor doua maluri ale Prutului prin scoaterea anacronicei sarme ghimpate de la frontiera.
– Cum a fost calatoria in Berlinul anului 1989?
– Programul a inclus mai multe vizite si intalniri cu oamenii care au facut istoria recenta a Germaniei. Astfel, pe 9 noiembrie, am participat la manifestarile de pe podul Bösebrücke, unde Angela Merkel, Lech Walensa si Mihail Gorbaciov au traversat unul dintre primele posturi de frontiera, deschis in seara de 9 noiembrie 1989. Am vizitat doua muzee ce reflecta realitatile dure ale regimului comunist din RDG – Sediul si Inchisoarea Ministerului Securitatii de Stat (STASI), care a avut peste 91.000 de angajati oficiali si peste 100.000 de informatori. Din numarul total al populatiei RDG, fiecare al 60-lea lucra pentru securitate. In arhiva STASI s-au pastrat peste patru milioane de dosare ale germanilor si circa doua milioane ale cetatenilor straini. Dupa aprobarea legii lustratiei fiecare cetatean, in baza anumitor criterii, are acces la dosarul propriu.
Spre exemplu, dosarul ex-cancelarului Helmut Kohl are 8000 de pagini, iar cel al lui Papa Benedict (pe atunci doar preot) – 3000 de pagini. Dupa evenimentele din 9 noiembrie 1989, angajatii serviciilor secrete au reusit sa distruga o parte din arhiva. In martie 1990, Ministerul Securitatii a fost dizolvat si ulterior transformat in muzeu. Dupa vizitarea unor astfel de muzee, intelegi ca un regim totalitar a putut fi construit si mentinut doar prin forta, control si frica bagata in oameni. Trecand prin birourile de ancheta si camerele detinutilor, mi-au aparut scenele de dupa 7 aprilie de la Chisinau, cand regimul comunist pentru a se mentine la putere, a maltratat cetatenii dornici de libertate si democratie.
„Legalizarea partidului comunist a impiedicat decomunizarea RM”
– Ce semnificatii atribuiti marelui eveniment din Germania de acum doua decenii?
– Data de 9 noiembrie are conotatii diverse in istoria Germaniei: in 1919, in aceasta zi, a fost proclamata Republica Germana; in 1923, Hitler a facut prima tentativa de a schimba guvernul bavarez; in 1938 au inceput persecutiile asupra poporului evreu. Dupa evenimentele din 1989, ziua de 9 noiembrie a devenit pentru germani o sarbatoare a bucuriei si emotiei nationale, care a reintregit natiunea germana si a afirmat dorinta ei de a trai liber. Aici trebuie sa mentionam si rolul transformarilor politice din Ungaria si Polonia, care au influentat direct starea de spirit din fosta Republica Democrata Germana.
Apoi, transformarile din Europa Centrala au influentat direct starea de spirit din URSS si au incurajat miscarile de eliberare nationala, inclusiv din RSSM. In final, regimurile comuniste au dat faliment, ceea ce a condus la destramarea URSS si la proclamarea independentei celor 15 republici sovietice. In total, pe harta Europei si Asiei au aparut 25 de state noi. In mod paradoxal, dorinta de libertate nu a dus la disparitia nostalgiei fata de trecut, care de rand cu mai multi factori au readus comunistii la guvernare in anul 2001.
– De ce disparitia Zidului nu a provocat caderea comunismului si in RM, in contextul efectelor rapide de decomunizare din Polonia, Ungaria sau Romania?
– In RM au fost comise o serie de greseli, care au facilitat revenirea comunistilor la putere, cea mai importanta fiind legalizarea partidului comunist, dupa ce acesta fusese declarat in afara legii. ?arile ex-socialiste au depasit aceasta stare de lucruri si vorbesc despre comunism la trecut, pe cand la noi PCRM continua sa terorizeze populatia. Este adevarat ca, dupa 20 de ani de la reunificare, mai exista diferente intre cele „doua Germanii” – partea de est este mai saraca, productivitatea mai scazuta, rata somajului mai mare etc. Aceste realitati insa nu ii fac pe nemti sa se intoarca la regimul vechi de guvernare. De aceea, sunt de maxima actualitate afirmatiile recente ale lui Petru Bogatu, potrivit carora, pentru revenirea la normalitate a RM, e necesara mutarea comunismului de pe scena politica in muzee.
„Nu am avut o miscare a disidentilor…”
– Poate ca marele nostru esec se explica si prin lipsa unei miscari disidente care ar fi pregatit prabusirea comunismului?
– Am avut un caz singular, cel al lui Nicolae Lupan, care in anii `70, facand emisiunea „Luceafarul” de la Radio Moldova, a fost prigonit doar pentru ca a pus pe post „Doina” lui Eminescu. Dupa mai multe confruntari cu regimul sovietic, el a emigrat la Bruxelles, de unde a continuat sa sustina cultura si istoria noastra prin diverse publicatii. Nu am avut disidenti, cum au fost in ?arile Baltice, nici o miscare a disidentilor si nici o sustinere masiva a conationalilor nostri din exterior.
– Cum ar putea fi daramat zidul nostru mental?
– Mai multi lideri politici ai lumii considera ca, astazi, cea mai mare problema sunt nu zidurile in dimensiunea lor fizica, materiala, care mai exista intr-un sir de tari, ci zidurile din mentalitatea noastra. De aceea, efortul nostru ar trebui concentrat la depasirea lor, la lichidarea stereotipurilor si a ideologiilor totalitare. Educatia este formula potrivita pentru rezolvarea acestei probleme. Pentru edificarea unui stat de drept, bazat pe normele democratiei, cel mai important e cetateanul, a carui formare trebuie sa fie in spiritul responsabilitatii si al activismului civic.
– In ce masura oficialii germani sunt informati despre situatia din RM?
– In cadrul vizitei am avut ocazia sa discut cu jurnalisti, preoti si oameni politici care au facut istoria anului 1989. Am avut intrevederi cu politicieni din Ministerul de Externe, din Bundestag, din Parlamentul Berlinului. Moldova este inca putin cunoscuta in Occident. La intrebarea mea privind perspectiva extinderii UE si locul RM in acest context, W. Thierse, vicepresedintele parlamentului german, a raspuns ca, desi UE este o structura artificiala, Tratatul de la Lisabona ii da un nou impuls, inclusiv in ceea ce priveste largirea. Totodata, UE va trebui sa-si extinda politica de vecinatate. W. Thierse a subliniat ca in RM se evidentiaza clar doua tendinte: pro-ruse si pro-europene. La intrebarea unui jurnalist leton cum ar reactiona UE daca intr-o buna zi RM se va uni cu Romania, oficialul german a raspuns ca tara noastra se poate integra impreuna cu Romania, daca doreste acest lucru si daca le va permite Ucraina si Rusia. Dar, Romania se confrunta astazi cu mari probleme economice.
Autor: Angelina Olaru
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
