. După o pauza de trei ani se introduce impozitul pe profit ; se anuleaza unele scutiri fiscale pentru anumite sectoare ale economiei ; se introduce impozitul pe dividendele persoanelor fizice; se inaspreste controlul fiscal … În ultima etapă, autorilor proiectului au solicitat opiniile şi sugestiile din partea partidelor Alianţei de guvernământ, care vor trebui să voteze pentru acesta în Parlament.
Partidul Democrat din Moldova, într-o scrisoare semnată de vice-preşedintele acestuia, Vlad Plahotniuc, în adresa primului-ministru, a exprimat viziunea sa PBF, şi a solicitat întreprinderea acţiunilor privind finalizarea unei serii de dispoziţii. Proiectul PBF este numit necomplex şi incompatibil cu cu principiile fundamentale macroeconomice, destinate sa asigure creşterea economică pe termen lung. În special, se mentioneaza că, proiectul prezentat de Ministerul Finanţelor, întăreşte autorităţile fiscale, acordindu-le puteri sporite care încalcă o serie de norme juridice; anuleaza o serie de înlesniri, ceea ce reduce interesul față de afaceri şi afectează climatul investiţional al tarii; înăspreşte sancţiunile, sporeste presiunea asupra afacerilor, şi creează chiar un cadru de reglementare separat.
În scrisoare se mentioneaza necesitatea ridicarii pragului scutirii fiscale personale pina la nivelul minim de existenţă (de la nivelul actual de 8100 lei pe an, pina la aproximativ 18 mil. lei pe an), sa se introduca pragul de 25% a impozitarii (în loc de 18%, curent) pentru cei a căror venituri anuale depăşesc 500 mii lei, sau să se stabileasca un impozit pe avere (pe baza proprietatii bunurilor de clasa lux), aplicat în Germania şi Franţa, precum şi introducerea deducerii fiscale pentru persoanele fizice.
Se propune implemetarea unei seriii de măsuri pentru a încuraja angajatorii să ofere locuri de muncă pentru tineri şi mentinerea inlesnirilor fiscale pentru companiile care activeaza în domeniul IT şi programarii.
Pentru menţinerea climatului investiţional şi dezvoltarea mediului de afaceri, PDM insistă asupra anularii impozitului pe dividende ; simplificarea contabilizarii mijloacelor fixe în scopul impozitarii ; revizuirea sistemului deducerilor fiscale a cheltuielilor de reprezentare ; mentinerea posibilitatii platii dividendelor în avans.
O atenţie deosebită este acordată administrii TVA-ului, inclusiv menţinerea unei cote reduse de 8% (in loc de 20%) pentru industria zahărului, ca având o mare importanţă socială, mentinerea practicii de scutire de la plata TVA la importul utilajelor ; precum şi materii prime utilizate la fabricarea mărfurilor de export.
Şi, desigur, nu este trecuta cu vederea administrarea fiscala şi vamala: implementarea principiilor de previzibilitate şi a conceptului de consultanti fiscali autorizaţi; ajustarea prevederilor referitoare la răspunderea pentru încălcările fiscale, normele careia sunt mult mai dure decât daunele pe care le provoaca încălcarile statului.
Este acordata o mare atenţie îmbunătăţirii transparenţei a diferitelor tipuri de inspecţii, respectarea principiului prezumţiei de nevinovăţie şi răspunderea solidară a contribuabilului şi a serviciului fiscal, precum şi ameliorarea şi optimizarea activitatii autorităţilor vamale.
Totodata, este respinsa ideea introducerii auditului post-vamal, care de facto ar dubla activitatea vamei, şi ideea acordarii unor puteri majorate autorităţilor fiscale – competenţe conferite doar organelor de drept şi doar cu sanctiunea procurorului …
Partidul Democrat, ai cărui reprezentanţi sunt in componenta Guvernului, se folosesc de aceasta poziţie, pentru a influenta intr-o oarecare masura asupra starii afacerilor şi textul final al PBF pe anii 2012-2014. Deci, care a fost necesitatea apariţiei acestei scrisori ; daca autorul acesteia, cu excepţia vice-preşedintiei partidului său, ocupa una dintre poziţiile cele mai importante în stat – primul vice-preşedinte al Parlamentului?
Răspunsuri la această întrebare pot fi mai multe: si acestea pot avea atât caracter economic, cât şi politic. Pe de altă parte, apariţia unei astfel de adresari poate însemna dorinţa unei mediatizari suplimentare a procesului de adoptare a versiunii finale a PBF pe fundalul lucrului misiunii FMI ce se afla in Moldova: având o influenţă certă asupra procesului din interior încearca să-l influenţeze din exterior.
În general, in procesul elaborarii Politicii bugetar-fiscale, Ministerul Finanţelor are drept scop ameliorarea administrării fiscale şi imbunatatirea nivelului colectării impozitelor, iar Ministerul Economiei -creşterea atractivităţii investiţionale a ţării şi îmbunătăţirea condiţiilor pentru dezvoltarea afacerilor. Găsirea unui echilibru între aceste obiective este foarte dificilă şi orice modificari, într-un fel sau altul, vor fi greu de perceput. Dar, aşa cum bugetul este alimentat de afaceri, conditiile jocului pentru ultimul, trebuie să fie inasprite treptat. Şi atunci, sa nu sa se mearga prea departe şi atunci procesul de tranziţie, observat în ultimii ani, de la contabilitatea gri la activitatea "pe alb" se poate intoarce inapoi. Bugetul la sigur nu va avea de câştigat din aceasta.
Oricum, Politica bugetar-fiscală pentru anul 2012-2014 este gata 99%, dar si timp pentru a o schimba, practic nu mai este – Legea bugetului pentru anul 2012 trebuie să se bazeze pe acest document, iar acesta este pe cale să fie discutat şi aprobat de Guvern şi remis Parlamentului spre aprobare. Şi totul indica spre faptul ca discutarea acestor documente va fi destul de incinsa.
Sursa: allmoldova.com
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
