Politică

Maria Bulat-Saharneanu: Cine sapă groapă altuia, cade singur în ea

Nici azi, după aproape o lună de zile, mai multă lume nu-şi poate răspunde la întrebarea: ce anume l-a făcut pe Vlad Filat să denunţe în ziua de 13 februarie, ora 13.00, anul 2013, Acordul Alianţei pentru Integrare Europeană-2? Chiar zicea cineva – o fi având Dl Filat ceva cu numerologia, o fi citind în stele, o fi ştiut el ceva despre cifra 13, care s-a aliniat tocmai în trei rânduri când anunţa demolarea AIE-2, o fi aşteptând să-i aducă noroc, să-i prelungească mandatul, să-l urce pe piedestal chiar în următoarele clipe de după anunţ? Fiindcă, dă, e chiar mare act de curaj să faci acest lucru de unul singur sau poate doar cu sfatul consilierilor de peste mări şi ţări, obligatoriu bine plătiţi, care nu au mai socotit de cuviinţă să calculeze cam ce ar putea să se întâmple după acest inopinat anunţ, menit să aducă dividende şi slavă, dar sortit, precum s-a văzut, să pice guvernul. Şi toate, precum a motivat Vlad Filat chiar în ziua tăierii capului, din cauza lui Vlad Plahotniuc, care şi după demiterea din funcţia de vice-prim preşedinte al Parlamentului „controlează instituţiile statului". Aşa, scurt pe doi şi nimic mai mult. Cauza tuturor relelor a fost găsită, mâinile au fost spălate şi nici o mustrare de cuget, de regret, de pocăinţă: că chiar în coasta domniei sale, la secretarul general adjunct al Guvernului, au fost depistaţi saci cu bani, justificaţi superficial, dar dovediţi, fără să-şi dea de seamă, de plicul cu stick-ul misterios, care nu a ajuns, precum prevede legea, la organele abilitate, ci la coechiperul de la FISC, adică direct în gura lupului; că ministrul finanţelor s-a făcut complice, se prea poate şi fără de voia lui, când a achitat din banul public 400 mii de euro unui fost coleg de partid; că ministrul sănătăţii este cercetat penal pentru instituirea ilegală a ipotecii asupra unui spaţiu din Spitalul Clinic Republican şi alte dosare; că directorul Serviciului Fiscal Principal de Stat a fost arestat şi bănuit de corupţie; că „teatrul la microfon" al interceptărilor convorbirilor telefonice, inclusiv alte ilegalităţi… şi lista ălor cu "pricină", dacă nu ar fi convingătoare deja, ar putea continua.

Ei, bine, dat fiind faptul că de dimineaţă până seara ni se bagă în urechi, precum că AIE-2 are un singur duşman şi acela e Vlad Plahotniuc, haideţi să admitem, că tot ceea ce s-a vorbit despre respectiva persoană este purul adevăr, inclusiv că e criminal, mafiot, etc., întocmai cum este prezentat de o impunătoare tabără de presă, inclusiv de către Vlad Filat. Şi aici chiar trebuie să subliniem, că am lăsa fără pic de atenţie această păgubitoare pleftureală, în primul rând pentru cei care o rostesc, cu probe lipsă şi până în ziua de azi, dacă graţie a astfel de insinuări orale, una mai tare ca alta, nu am fi rămas fără de Guvern şi implicit fără de siguranţa vectorului european al RM. Or, detronarea unui presupus criminal, mafiot, etc., că altfel nu-i putem spune cât timp probe nu sunt, a cântărit mai greu decât o Alianţă majoritară în Parlament, decât, s-ar putea să-i zicem deja, fostul Guvern Filat şi încă nu se ştie ce costuri va trebui să mai plătim pentru această sadica „plăcere" a încă premierulul nostru, de a-şi vedea rivalul învins.

Şi iar, nici această acerbă rivalitate dintre cei doi Vlazi, care din cauza orgoliilor nesăbuite nu încap întrun stat, nu ar fi de luat în seamă, dacă în vâltoarea luptei dintre ei, nu am fi atraşi în mod subtil, la nivel de opinie publică, în săvârşirea unui altfel de act de injustiţie, care, în opinia umilei mele persoane, poate fi chiar mai periculos ca un proces de judecată la comandă. Şi am să explic de ce. Nu cred că există azi om în Republica Moldova care să nu-l blameze dintrun interes eminamente sportiv pe Vlad Plahotniuc, fără să-l fi cunoscut personal, fără să fi avut ceva cu el. E întocmai ca în celebrul cântec „că nu e om să nu fi scris o poezie", iar acest lucru, o spun cu regret, se datorează manipulării la care suntem supuşi de dimineaţă până seara târziu de diferite instituţii media, adeseori fiindu-ne pe plac acest lucru. În acest context, voi aminti, cu riscul de a fi la rându-mi blamată sau pusă în buzunarul personajului respectiv (sunt deja atâţea păţiţi! ), că incitarea la un astfel de act de injustiţie, este la fel sau chiar mai nociv pentru noi, publicul, decât pentru persoana vizata. Să ne aducem aminte că anume pe fundalul urii cultivate au putut să apară vestitele „troici ale NKVD-ului", „tribunalele poporului" şi alte forme de justiţie totalitară, în care demonizarea înlocuieşte probele, iar execuţia se face la cerere şi spre satisfacţia generală.

Nu de alta, dar acest fel de justiţie, ar putea să cadă chiar pe capul lui Vlad Filat, care a şi prins a pregăti opinia publică, la fel ca şi pe protestatarii din ziua căderii Guvernului, că iată, „necredincioşii", ar putea să-i facă dosar penal.

Şi doar el, unicul, sărmanul, ştie cât a muncit, mai cu seamă la demiterea criminalului nelegitimat Plahotniuc, căzând din nebăgare de seamă, în groapa lui, dar trăgându-ne, se pare, după el şi pe noi. 

voceabasarabiei.net

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *