Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni: Vrem să încurajăm presa de limba română din Republica Moldova

În timpul celor două zile oficialul român s-a întâlnit cu șeful statului Nicolae Timofti, precum și cu profesorii Universității de Stat din Bălți „Alecu Russo” și directorii liceelor românești din regiunea transnistreană. În ajunul plecării sale la București, Angel Tâlvăr a răspuns la întrebările ziarului TIMPUL.

– Înainte să veniți în Republica Moldova, ați declarat că intenționați să stabiliți proiecte de interes comun care ar dezvolta relațiile moldo-române. Ați reușit să faceți acest lucru?
– Ținând cont de domeniul meu de activitate și de zona de competență pe care încercăm să o acoperim, interesul nostru ține evident de manifestarea, întărirea și păstrarea identității românești. Ieri (26 martie, n. red.) am avut o vizită la Bălți, la Universitatea de Stat „Alecu Russo” unde am făcut o donație de carte și am discutat cu profesorii instituției. La biblioteca universității am identificat un spațiu unde vrem să facem un centru cultural român după modelul celui de la Universitatea din Comrat.

Încercăm să încurajăm și presa de limba română. Am constatat la fața locului că e nevoie de ajutor, am discutat acest lucru cu absolut toate oficialitățile cu care am avut onoarea să mă întâlnesc. Nu în ultimul rând, cred că învățământul, mai ales în zona transnistreană are nevoie de susținerea noastră a tuturor. La întâlnirea pe care am avut-o cu profesorii școlilor românești de acolo, am avut prilejul să aflu că se confruntă cu dificultăți mari și cred că putem face mai mult pentru ei.

– Cum ar putea fi ajutată presa românească din R. Moldova?
– Cred că putem ajuta presa de limba română, inclusiv publicațiile de cultură, pe bază de proiecte și inițiative la care și noi să fim parte, cu alte instituții ale României cum ar fi Institutul Cultural Român, Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi”, Institutul Limbii Române sau Ministerul Educației.

– Ce buget e prevăzut pentru proiectele respective?
– Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni dispune de un buget de două milioane de euro. Noi desfășurăm acțiuni proprii și susținem proiecte prin finanțarea nerambursabilă. Nu putem vorbi de un buget special și specific unei zone, pentru că ne aflăm în plină evaluare a proiectelor depuse. Această evaluare se termină în curând și abia atunci voi avea cifre exacte.

– Ați reușit să ajungeți la Chișinău și Bălți, ați discutat și cu profesorii din zona transnistreană. De ce ați omis partea de sud a țării, mai ales că acolo situația limbii române trebuie îmbunătățită?
– Nu am omis-o, pur și simplu nu putem acoperi într-o singură vizită toate zonele. Eu m-aș fi bucurat să-mi spuneți că omițând această zonă practic mă angajez să revin.

– Cu siguranță sunteți așteptat. Vizita dvs. coincide cu aniversarea a 97-a a Unirii Basarabiei cu România. De ce ați dorit neapărat să fiți în acest moment în Republica Moldova?
– De fapt, vizita mea la Chișinău a fost stabilită pentru 17 ianuarie, dar datorită dinamicii politicii din Moldova și procesului de formare a guvernului, am amânat-o. Atunci am găsit de cuviință să vin în această perioadă și mă bucur că vizita mea a coincis cu o sărbătoare dragă românilor. Sunt norocos că pe 27 martie mă aflu la Chișinău, într-un loc unde mă simt ca acasă printre oameni care vorbesc o limbă română curată.

– Unirea cu România a devenit un deziderat al unei părți a generației tinere. Cum am putea apropia realizarea lui?
– Faptul că România a devenit principalul partener economic și susținător al Moldovei pe parcursul european demonstrează o apropiere care mult timp nu putea fi imaginată. Faptul că Moldova ar putea fi într-un viitor apropiat parte a Uniunii Europene, subliniez cuvântul Uniunea Europeană, ne face să fim cât se poate de optimiști și să avem sentimentul reconfortant că granițele devin mai puțin obstacole în calea noastră.

– Vă mulțumesc.

 
Gheorghe Popa, rectorul Universității „Alecu Russo”, Bălți

Domnul Angel Tâlvăr ne-a donat 28 de titluri de carte din partea Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi”. Majoritatea volumelor sunt cărți de istorie și științe politice. Noi am avut mai multe doleanțe. Am abordat problema finanțării revistei SEMN, care înainte era susținută de ICR, dar deja de doi ani nu mai primește finanțare. De asemenea, noi am propus deschiderea unui centru de limbă și cultură română ca la Comrat. A mai solicitat să avem posibilitatea de a trimite profesorii la cursuri de perfecționare în România. Ni s-a spus că trebuie să propunem proiecte care vor fi examinate la Ministerul de Externe român. Domnul Angel Tâlvăr și-a arătat disponibilitatea să colaborăm.

Eleonora Cercavschi, directorul Liceului „Ștefan cel Mare”, Doroțcaia, r-nul Dubăsari

Scopul domnului Angel Tâlvăr a fost să ne cunoască problemele nu numai din presă, dar din prima sursă. I-am relatat problemele cu care ne confruntăm, am discutat despre odihna de vară a copiilor în taberele românești, o posibilă vacanță în România pentru cadrele didactice, ne-am exprimat dorința de a face un schimb de experiență cu școlile și liceele din România. Au semnalat nevoia constituirii unui fond de carte în limba română pentru toate disciplinele, precum și pentru o finanțare corespunzătoare a procesului de învățământ. S-a arătat deschis. Vom vedea ce va reuși să facă.