Timpul.md

Actualitate 7 Noiembrie 2017 | 08:41

MoldNova: Cine alungă investitorii români din Chișinău?

Deși cele mai multe întreprinderi cu capital străin din Republica Moldova sunt create de oameni de afaceri din România, prezența investițiilor românești nu se face simțită, deoarece majoritatea sunt firme mici. Cele mai mari companii naționale din România care ar putea aduce saci cu bani economiei din Republica Moldova apar de mai bine de 15 ani doar în hârtiile pe care sunt descrise la Chișinău „planuri” și „proiecte energetice”. Titanii businessului privat de peste Prut pleacă sau își anunță retragerea după ce se ciocnesc cu interese politice, birocrație excesivă sau bariere administrative, scrie moldnova.eu 

Cele mai recente date ale Camerei Înregistrării de Stat arată că oamenii de afaceri din România au cele mai multe întreprinderi deschise în Republica Moldova, numărul acestora fiind de 1.678 sau 15% din total. În ceea ce privește capitalul investit, suma este de 697 milioane de lei și plasează România pe locul 6 în clasament. Astfel, valoarea investițiilor de peste Prut în capitalul firmelor din Republica Moldova are o pondere de doar 5%, ceea ce denotă că întreprinderile deschise sunt multe, dar puține sunt cele care vin cu bani mulți în economie.

Guvernele s-au schimbat, promisiunile au rămas

Despre interconectarea energetică dintre Republica Moldova și România se discută de mai bine de 10 ani, însă atât gazul românesc, cât și curentul de peste Prut așa și nu a ajuns în casele consumatorilor moldoveni. De exemplu, Guvernul Tarlev aprobase în 2007 Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2020 în care se vorbește despre faptul că unul din obiectivele strategice este „fortificarea interconexiunilor energetice cu Ucraina și România”. Înainte de aprobarea strategiei, fostul prim-ministru Vasile Tarlev s-a întâlnit în aprilie 2006 cu omologul său de atunci de la București, Călin Popescu Tăriceanu și au discutat în special despre interconectarea rețelei de gaze și de distribuție a energiei electrice. „Tăriceanu și Tarlev au decis să fie demarate discuții la nivel de experți pentru accesarea de fonduri europene în vederea susținerii proiectelor din domeniul energetic, conform Guvernului român”, scria hotnews.ro.

Deciziile la nivel declarativ au urmat și de altele, însă gazul și lumina ieftină din România nu a mai trecut Prutul. A existat și în 2015 o decizie a Guvernului de la Chi;in[u pentru aprobarea Memorandumului de înțelegere dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind realizarea proiectelor necesare interconectării rețelelor de gaze naturale și energie electrică semnat pe 21 mai în același an. 

Fără gaz românesc, dar cu cheltuieli de zeci de milioane de euro

Deși în august 2014 a fost inaugurat gazoductului Iași-Ungheni, valoarea investiției fiind de peste 26 milioane de euro, acesta nu este folosit nici până în prezent. Ministrul Economiei spunea atunci că pentru ca investiția să fie valorificată este necesară prelungirea conductei până la Chișinău. Deși autoritățile de la Chișinău, dar și oficiali de peste Prut spun că proiectul va fi finalizat până la sfârșitul anului viitor, până acum au fost doar anunțuri privind faptul că s-au găsit pentru proiectul cu o valoare totală estimată la 93 de milioane de euro (41 de milioane de euro sub formă de credit din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare – 41 milioane de euro și 10 milioane de euro din partea Uniunii Europene). De asemenea, România a alocat în octombrie, anul trecut, 550.000 de euro pentru elaborarea proiectului tehnic al conductei. Între timp, deja se vorbește la nivel înalt despre faptul că finalizarea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău va avea loc la sfârșitul anului 2019.

Despre conectarea liniilor de energie electrică din Republica Moldova cu cele din România se vorbește și mai puțin, deși la întâlnirile dintre guvernanții de pe ambele maluri ale Prutului a fost reiterată de fiecare dată poziția că această conexiune este deosebit de importantă.

Citiți continuarea pe moldnova.eu 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus