Politică

Partidele extraparlamentare rămân neclintite în lupta pentru putere

Unele partide din lista din acesta an, cum ar fi Partidul Social Democrat sau Partidul Național Liberal, au participat și în trecut la scrutine parlamentare, obținând sub 1%. TIMPUL a încercat să afle ce-i însuflețește pe liderii acestor formațiuni să se înscrie de fiecare dată în cursele electorale, chiar dacă șansele lor să obțină vreun fotoliu de deputat par să fie nule.

Astfel, șeful PSD, Victor Șelin, a arătat că motivația fiecărui partid este să câștige încrederea electoratului și să ajungă o dată și o dată la putere. În opinia sa, PSD împarte cu Partidul Patria și cel al Socialiștilor un electorat de 38%. „PSD va fi votat de către cetățenii dezamăgiți de Partidul Comuniștilor și de către o parte a electoratului PDM”, consideră Șelin. Întrebat dacă, în cazul în care nici de data aceasta nu va ajunge în Legislativ, în contextul în care la scrutinul din 2010 a obținut 0,59%, va mai candida la alegerile viitoare, el a răspuns răspicat: „Desigur”.

Această competiție electorală este un debut pentru Partidul Popular din Republica Moldova (PPRM), înregistrat în aprilie 2011. Liderul PPRM, Alexandru Oleinic, a lăsat să se înțeleagă faptul că, deși speră să acceadă în parlament în urma scutinului din 30 noiembrie, principala miză a formațiunii o constituie alegerile locale din primăvara anului viitor. Dacă atunci formațiunea va obține un rezultat mai bun, va fi motivată să participe și la următoarele alegeri parlamentare, care, în mod normal, vor avea loc peste patru ani.

„Noi am plecat la drum de jos în sus. Mizăm foarte mult pe alegerile locale, întrucât avem echipe serioase în fiecare localitate și sperăm că alegerile locale vor aduce schimbarea dorită la toate nivelurile”, a spus Oleinic. El a afirmat că, deși formațiunea pe care o conduce este una nouă, membrii ei sunt „oameni cu demnitate, patrioți și profesioniști”.

Partidul Popular Creștin Democrat a intrat ultima dată în Parlament în 2005, când a obținut 9.07% din sufragii. Dar formațiunea lui Iurie Roșca a fost sancționată drastic de alegători la scrutinele din 2009 și 2010, când n-a mai obținut nici un mandat de deputat, după ce PPCD a pactizat cu comuniștii la realegerea lui Vladimir Voronin în funcția de președinte al Republicii Moldova. La alegerile din 2009, PPCD a obținut 3%, iar la ultimul scrutin, din noiembrie 2010 – 0,53%.

Deși PPCD a decăzut în ochii electoratului unionist, pe care l-a susținut de-a lungul anilor, și, potrivit estimărilor, nu va ajuge nici de această dată în legislativ, actualul lider, Victor Ciobanu, arată că, în calitate de „cel mai vechi partid democratic din Republica Moldova” a participat, prin tradiție, la toate scrutinele electorale la nivel național.

„Nu este un partid de cursă scurtă și, indiferent de rezultatul electoral, va rămâne pe arena politică a țării. PPCD a demonstrat că este activ nu doar de pe băncile parlamentului, ci și în afara acestuia, luând poziții față de uzurparea puterii de stat de către actuala guvernare, cât și pronunțându-se activ împotriva legii antidiscriminare”, a spus Ciobanu.

El a adăugat că PPCD este motivat să revină în parlament și să participe la viitoarea guvernare a Republicii Moldova. Formațiunea speră să obțină 10% din sufragii la alegerile din 30 noiembrie.

Potrivit unui sondaj realizat de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Moldova, şase formaţiuni politice vor intra în parlament. Este vorba de Partidul Comuniştilor, Partidul Liberal-Democrat, Partidul Democrat, Partidul „Patria”, Partidul Liberal şi Partidul Socialiştilor. Studiul efectuat la sfârșitul lunii octombrie relevă că cele mai multe voturi le-ar obţine PCRM – 21,8%, urmat de PLDM – 15,4%, pentru PDM ar vota 11,3%, Partidul „Patria” – 8,1%, PL – 7,8%, PSRM – 7,5%.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *