Actualitate

Principalele teorii ale conspiraţiei cu privire la originea noului coronavirus: ce e adevărat şi ce e fals

Dacă la începuturile epidemiei teoriile conspiraţiei spuneau că virusul a fost produs în laborator, mai recent au apărut speculaţii că virusul e natural, dar a fost scăpat accidental dintr-un laborator din Wuhan şi aşa a ajuns să se răspândească în întreaga lume.

Informări publicate recent cu privire la vizitele experţilor americani la laboratoarele din Wuhan (de acum aproximativ doi ani), din care unul de nivel 4, certificat internaţional în 2015, au scos la iveală îngrijorări cu privire la siguranţa cercetărilor cu privire la coronavirusuri provenite de la lilieci de tipul celor care au declanşat epidemia SARS în 2003.

O privire sceptică asupra celor trei mari teorii care s-au răspândit rapid şi au atras investigaţii guvernamentale precum cele din prezent din SUA arată că una este cu siguranţă falsă, alta plauzibilă, dar nedovedită, iar o a treia în mare parte adevărată, notează Washington Post.

1. IZBUCNIREA EPIDEMIEI ARE LEGĂTURĂ CU CERCETĂRILE ÎN DOMENIUL ARMELOR BIOLOGICE

În ianuarie, când China a instituit carnatină în provincia Hubei, Washington Times, o publicaţie americană conservatoare, a citat un studiu al fostului ofiţer israelian de contrainformaţii Dany Shoham, care susţinea că noul „coronavirus ar fi putut proveni dintr-un laborator conectat cu programul de arme biologice al Chinei” situat la Wuhan.

Articolul sugerează că Laboratorul Naţional de Biosiguranţă din Wuhan şi Institutul de Virusologie din Wuhan ar fi implicate în producerea de arme biologice. Totuşi, dincolo de existenţa reală a acestor instituţii, nu există alte dovezi care să ateste asta.

În altă ordine de idei, teoriile care sugerează că virusul provine din laborator se bazează pe o înţelegere precară a ştiinţei.

„Date fiind genomul şi proprietăţile virusului sale putem spune că nimic nu indică în direcţia unui virus fabricat în laborator”, a spus Richard Ebright, profesor de biologie la Universitatea Rutgers. La rândul său, Robert Garry, virusolog la Universitatea Tulane din New Orleans a declarat pentru Science News în martie că virusul e fundamental diferit şi nu putea fi conceput în laborator: „Are prea multe trăsături distinctive, unele dintre ele contraintuitive”.

Totuşi un mare număr de oameni continuă să adere la această teorie a conspiraţiei. Un sondaj Pew Research publicat săptămâna trecută a arătat că aproape din 3 din 10 americani sunt de această opinie. Cei cu vederi politice republicane sunt de două ori mai înclinaţi să o creadă decât democraţii.

43% dintre americani au răspuns că virusul a apărut natural, în timp ce 29% au fost de părere că virusul e conectat cu un laborator – fie creat intenţionat (23%), fie conceput accidental (6%).

Sondajul a scos la iveală diferenţe demografice între respondenţi. Astfel, 50 % din populaţia albă crede că virusul e natural, faţă de 21% din cea de culoare. Cei din categoria de vârstă 18-29 de ani cred asta în proporţie de 39%.

39% dintre hispanicii cred că virusul a fost dezvoltat intenţionat (29%) sau accidental (9%), faţă de 35% care sunt de părere că este natural.

Bărbaţii sunt mai convinşi că virusul e natural (46%) decât femeile (41%).

2. NOUL CORONAVIRUS A FOST SCĂPAT DINTR-UN LABORATOR

În februarie teoria armei biologice s-a potolit, fiind înlocuită cu o alternativă mai plauzibilă: virusul de provenienţă naturală ar putut fi scăpat accidental din unul din laboratoarele din Wuhan.

Ideea a atras adepţi în rândul politicienilor americani. „Nu cunoaştem originea virusului, şi trebuie să ne lămurim”, declara la mijlocul lui februarie la Fox News senatorul republican de Arkansas Tom Cotton , veteran militar.

„Dar ce mai ştim este că la doar câţiva kilometri distanţă de piaţa cu pricina din China se găseşte singurul laborator de nivel 4 de biosiguranţă specializat în boli infecţioase umane”, spune acesta.

Sunt oameni de ştiinţă care nu resping din start această ipoteză. Dacă în ianuarie Richard Ebright, cercetător la Universitatea Rutgers, considera că teoria e mult prea speculativă, recent a spus că e „cel puţin la fel de probabilă” ca şi ideea unui incident de scurgere a virusului – idee pe care alţi oameni de ştiinţă o resping categoric.

Unele dovezi indirecte există: sucursala din Wuhan a Centrului chinez pentru prevenţia şi controlul bolilor efectuează cercetări cu privire la coronavirusurile provenite de la lilieci – pe care unii experţi le consideră periculoase. Departamentul de stat american a exprimat îngrijorări cu privire la standardele de siguranţă ale laboratoarelor din Wuhan în cel puţin două informări după vizite la faţa locului, se arată într-un articol publicat recent în Washington Post, semnat de Josh Rogin. Acestea se referau la personal instruit insuficient în contextul în care erau cercetate coronavirusuri de genul celor care au produs SARS în 2003 în scopul de prevenţie a unor viitoare pandemii. Deşi cercetătorii chinezi primeau asistenţă ştiinţifică din partea mai multor organizaţii americane între care Laboratorul Naţional Galveston al Universităţii din Texas, aceştia au cerut ajutor suplimentar.

Totuşi informările nu constituie dovezi că noul coronavirus a fost studiat în laboratoarele din Wuhan sau că a fost scăpat accidental de acolo.

Andrew Rambaut, microbiolog la Universitatea din Edinburgh, a explicat: „Nu există dovezi ale scurgerii dintr-un laborator. Virusul este la fel ca oricare altul pe care ne aşteptăm să-l găsim la populaţii de lilieci sălbatici; virusuri similare s-au transmis de la animale la oameni şi în trecut, aşa că nu văd niciun motiv să speculăm pe marginea acestui subiect”.

3. GUVERNUL CHINEZ A INDUS LUMEA ÎN EROARE ÎN PRIVINŢA CORONAVIRUSULUI

În absenţa unor dovezi directe ale provenienţei dintr-un laborator, senatorul republican menţionat anterior şi alţii şi-au îndreptat atenţia asupra unui alt fapt: China a interzis transmiterea informaţiilor despre începuturile epidemiei.

Este adevărat: Beijingul a întârziat cu împărtăşirea datelor sale, neinformând nici măcar Organizaţia Mondială a Sănătăţii. O investigaţie Associated Press publicată miercuri a arătat că oficialii chinezi au ascuns informaţii timp de şase zile: astfel, virsusul s-a răspândit fără niciun impediment chiar în primele zile cruciale ale unei epidemii – peste 3.000 de oameni s-au contaminat între 14 şi 20 ianuarie când populaţia a fost ţinută în ignoranţă.

Jurnaliştii chinezi au relatat despre faptul că oficialii nu au raportat numărul real de morţi din Wuhan. Studiile care au sugerat că sursa epidemiei se află în China au fost retrase. Oficiali chinezi precum purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe Lijian Zhao au început să răspândească teorii că virusul ar putea proveni la fel de bine din SUA. Specialiştii în propagandă chineză au explicat că acţiunile Chinei sunt menite să abată atenţia de la gestioanarea defectuoasă a epidemiei la începuturile ei.

Guvernul SUA a luat în considerare aceste teorii. Publicaţia New York Times a relatat recent că agenţiile de informaţii nu au detectat „vreun semnal de alarmă în cadrul guvernului chinez care, presupun analiştii, s-ar fi declanşat odată cu scurgerea accidentală a unui virus mortal dintr-un laborator naţional”.

Şeful Statului Major american, generalul Mark Milley a confirmat marţi la un briefing de presă că serviciile de informaţii cercetează originea coronavirusului: „În acest moment nu am ajuns la o concluzie. Deşi majoritatea dovezilor pare să indice sursa naturală, nu avem o certitudine”.

Întrebat miercuri la o conferinţă de presă de jurnaliştii de la Fox News despre teoria scurgerii din laborator din cauza „protocoalelor laxe de siguranţă”, preşedintele american Donald Trump a spus că nu doreşte să comenteze pe acest subiect: „este nepotrivit”, a spus acesta.

Administraţia Trump a suspendat finanţarea unui program de cercetare a pandemiilor în colaborare cu laboratoarele chineze în septembrie 2019, cu trei luni înainte de izbucnirea epidemiei în Wuhan. După cum arată informările departamentului de Stat american, laboratoarele din Wuhan au primit fonduri de la guvernul american.

În faţa unei pandemii e de înţeles că se caută ţapi ispăşitori. Însă o cascadă de mici erori este mult mai probabilă decât o conspiraţie de proporţii, notează Washington Post.

Dincolo de teoriile conspiraţiei , oamenii de ştiinţă neprinşi în mijlocul acestor dispute au diferite explicaţii cu privire la modul cum ajung virusurile în general să infecteze oamenii.

CE CARACTERISTICI ALE VIRUSURILOR EXPLICĂ CAPACITATEA LOR DE TRANSMITERE LA OM?

Experţii în ecologia virusurilor spun că există tipare predictibile cu privire la epidemii, în măsura în care majoritatea bolilor infecţioase ale oamenilor provin de la animale.

Virusurile au de depăşit nişte obstacole biologice înainte, şi anume să se creeze o oportunitate de transmitere şi apoi virusul să poată infecta o nouă gazdă. Mai departe, pentru ca un virus nou să se transmită la un nivel epidemic „trebuie să se alinieze mai mulţi factori”, spune un virusolog şi ecolog în boli infecţioase de la Universitatea Stanford, potrivit National Geographic. Printre ei se numără: frecvenţa contactelor om-animal, mijloacele de transmitere, supravieţuirea unui virus în afara organismului-gazdă şi eficienţa unui virus în a fenta sistemul imunitar.

Una din cele mai mari provocări ale unui virus este pătrunderea în celulele gazdei, de aceea cu cât există o potrivire mai mare între patogen şi gazdă cu atât creşte probabilitatea de infectare. Noul coronavirus SARS-CoV-2 aderă la proteina ACE2 de la suprafaţa mucoaselor pentru a-şi asigura accesul într-o gazdă umană. Peste 200 de virusuri dintr-o infinitate aproape sunt capabile de asta, dar nici ele nu au această capacitate din start. Receptorii din celule diferă de la o specie de alta şi numai virusurile care se pot adapta în puţini paşi evoluţionari pot deveni transmisibile la o populaţie de gazde.

De regulă acestea sunt cele cu mare flexibilitate genetică precum virusurile ARN care suferă mutaţii într-un ritm rapid – ele sunt mai neglijente în copierea informaţiei genetice, fapt care le face mai adaptabile la noi medii şi gazde. Majoritatea virusurilor care au declanşat boli infecţioase la om în ultimele decenii sunt ARN – cele responsabile de Ebola, SARS, MERS, Covid-19, Zika şi unele virusuri gripale.

Unele virusuri îşi pot schimba secvenţe genetice între ele asemănător reproducerii sexuale atunci când infectează aceeaşi gazdă. Se creează astfel virusuri hibride diferite de părinţii lor. Flexibilitatea de acest gen permite transferul lor repetat şi rapid între specii sălbaltice şi domestice de animale şi de la ele la om.

O altă caracteristică vicleană a unor virusuri este că pot sta ascunse într-o gazdă până dobândesc capacitatea de a deveni infecţioase la scară mai mare.
 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *