Opinii și Editoriale

Quo vadis, Moldcoop?

Acum cateva zile, pornit sa fac ordine in documente, am dat peste un carnet de membru al Cooperatiei de consum din URSS. L-am rasfoit. Pe foia de titlu – imaginea distinctiei sovietice „Ordinul Lenin”, urmata de un epigraf al „geniului tuturor timpurilor”, care suna cam asa: „Cooperatia este o mostenire culturala colosala, care trebuie pastrata si folosita cu sfintenie”. Avea ce avea Lenin cu cultura si arta: ba spunea ca cinematografia este cea mai importanta arta (nu teatrul, literatura, artele plastice etc.), ba considera cooperatia de consum taraneasca drept „mostenire culturala colosala”.

Totusi, mi-am amintit ca Moldcoop-ul era candva o salvare pentru taranii care aveau surplusuri de legume si fructe. In livada parinteasca din copilaria mea, de la marginea Chisinaului, pe strada Bacioiului, rodeau foarte bine visinii. Ma intorceam de la scoala, culegeam visine pana noaptea tarziu, iar pe la cinci dimineata scoteam caldarile pline la poarta, unde astepta masina Moldcoop-ului. Asa faceam un ban pentru incaltaminte. Tot asa isi vindeau „marfa” foarte multi oameni din satele Moldovei. Azi, cine mai aude de punctele de colectare ale Moldcoop-ului?

Stalpii „Moldcoop”-ului nu accepta reformarea sistemului

Azi, majoritatea taranilor nici nu banuiesc de existenta cooperatiei de consum, ei crezand ca ea a disparut odata cu defuncta URSS. Cooperatia de consum din R. Moldova este una din cele mai conservative structuri economice, un rudiment al fostului sistem sovietic. Stalpii Moldcoop-ului se tin cu mainile si picioarele de pilonul deja putred, dar nu accepta reformarea sistemului. Sigur, nu putem nega si cauzele obiective care au condus la distrugerea sistemului cooperatist: schimbarea regimurilor politice, criza totala care a cuprins tara, privatizarea haotica, piata „primitiva”, pierderea partenerilor traditionali ai sistemului cooperatist, povara datoriilor „istorice”, incapacitatea sistemului de a face fata concurentei neloiale (reducerea considerabila a volumelor tranzactiilor, ca urmare a scaderii puterii de cumparare a populatiei, costuri mari de producere la producatorii autohtoni, lipsa infrastructurii adecvate, inflorirea traficului marfurilor de contrabanda s.a.). In ultimii ani, cooperatia de consum a pierdut mai mult de jumatate din averea materiala, o buna parte fiind instrainata la „limita legalului” sau chiar in mod ilicit. Anume taranii au avut cel mai mult de patimit in urma acestor „afaceri”.

Starea actuala a cooperatiei de consum este una dezastruoasa si se impun reforme radicale pentru revigorarea si revitalizarea ei, inainte de toate – de ordin structural-organizatoric. Este stringenta modificarea „opticii manageriale”, efectuarea unor studii aprofundate de fezabilitate, care ar permite estimarea situatiei reale in sistemul cooperatiei de consum, precum si trasarea unor directii prioritare de activitate a acestuia. Cu alte cuvinte, e necesar de a face ordine in activitatea haotica, ocazionala a cooperatiei de consum, de a elabora o strategie conforma realitatii economice actuale.

Cooperatia de consum trebuie reformata si modernizata

Orice afacere porneste de la o estimare realista si veridica a starii de facto (active, mijloace, resurse etc.), urmata de trasarea prioritatilor de activitate (bazate pe posibilitatile evolutiei economiei nationale) si elaborarea planului de afaceri propriu-zis. In cazul cooperatiei de consum, este important ca in procesul de elaborare a programelor de activitate sa fie luata in calcul si componenta sociala (prin definitie, cooperatia de consum trebuie sa contribuie la imbunatatirea conditiilor economico-sociale ale membrilor ei, care, in special, sunt reprezentanti ai populatiei rurale, patura cea mai defavorizata).

Totusi, rolul preponderent in dezvoltarea cooperatiei de consum revine legislativului si organelor executive. Se impune o inventariere minutioasa a legilor, hotararilor, regulamentelor ce tin de domeniul cooperatiei de consum. Or, azi acestea reprezinta un amalgam pestrit de acte razlete si cabalistice, care nu faciliteaza in niciun fel dezvoltarea domeniului. Suntem pusi in fata dilemei: este sau nu oportuna mentinerea si dezvoltarea cooperatiei de consum? Cine poate sa ne dea raspuns la aceasta intrebare? ?aranul? Fermierul? Economistul? Cred ca raspunsul poate fi gasit doar prin cooperare si colaborare. Dar nu-i bine sa distrugem putinul capital mostenit de la structura care a lucrat pentru economia statului. Nu-i vorba de nostalgie, ci de o ratiune treaza, cu argumente pro si contra mentinerii acestei forme de activitate economica.

Cat timp n-au fost puse bazele unei economii de piata sanatoase, iar investitiile masive in economia Moldovei mai sunt inca niste vise, cat timp taranul va hrani animalele domestice cu cerealele si cu legumele si fructele care nu le poate vinde, atata timp va fi nevoie de mecanismul cooperatiei de consum, ca una din alternativele pietei civilizate. Mecanismul de functionare al acesteia trebuie ajustat la realitatea zilei, prin reformarea si modernizarea sistemului cooperatiei de consum, cu un management de calitate, care sa implice societatea, mai ales producatorii de la sate.

„Moldcoop” este astazi o structura amorfa si ostila restructurarii

Aceasta forma de activitate n-a fost o prerogativa a defunctei URSS. Deschideti site-ul Aliantei Internationale a Cooperativelor (AIC) (www.ica.coop) si va veti convinge ca-i vorba de o miscare globalizanta. Nu intamplator Natiunile Unite au proclamat 2012 Anul International al Cooperativelor. Citam din Rezolutia ONU A/RES/64/136 din 18.12.2009: „Recunoastem ca modelul cooperatist de afaceri constituie un factor major in realizarea dezvoltarii economice si sociale. Indemnam guvernele, institutiile internationale, cooperativele si alti factori de decizie sa sustina si sa dezvolte miscarea cooperatista mondiala”. Tinerelor democratii iesite din sistemul sovietic nu le ramane decat sa preia experienta altei forme de cooperatie. Mai ales ca avem acces la resursele informationale internationale.

R. Moldova este membra AIC, reprezentata de Moldcoop, structura amorfa si ostila restructurarii. Conducerea acestei structuri participa la toate intrunirile AIC si cheltuieste banii membrilor asociatiei, dar nu-i capabila sa aplice recomandarile acestui for. Ea este preocupata doar de a se mentine in postul bine remunerat. Mai mult, conducatorii Moldcoop-ului functioneaza in baza directivelor fostilor mentori sovietici. Confirmare: in iunie 2002, la Anapa s-au intrunit sefii cooperativelor de consum din CSI, unde au fondat o noua structura, absolut inutila – Liga Asociatiilor nationale (republicane) a Uniunilor organizatiilor cooperatiste de consum din CSI. Care a fost utilitatea crearii acestei structuri? Credem ca doar una politica. De altfel, prin Moldcoop Moldova nu reuseste sa livreze nici o sutime din volumul productiei disponibile pentru comercializare, fie pe piata interna, fie pe cea externa. In acelasi timp, piata noastra este inundata de productie agricola de import (castraveti marinati din Vietnam, sucuri, bere, produse cerealiere din Ucraina, porumb fiert din Peru si Honduras, altele – din China).

Sper sa revin cu detalii despre dezastrul din sistemul cooperatiei de consum, dezastru produs din cauza iresponsabilitatii si incompetentei conducatorilor Moldcoop-ului. Sesizam organele administratiei centrale asupra starii deplorabile care persista de mai multi ani in acest sistem si solicitam o dezbatere, cu participarea societatii, asupra problemelor si perspectivelor cooperatiei de consum din R. Moldova.

Anatol Margarint, inginer

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *