Timpul.md

CSI / Rusia 3 Decembrie 2013 | 07:24

REACȚIE INCREIDIBLĂ la evenimentele din Ucraina - Zile, în care mi-e RUȘINE că sunt rus

Am vrut să scriu astăzi despre câini. Ar fi ieșit un articol binevoitor, curat, luminos, care nu ar fi provocat nicio dispută sau înjurătură! Câini nu vor fi. Va fi Ucraina!

Eu sunt cetățean al Rusiei. După pașaport. Nu locuiesc de mult timp aici. În acest sens, cât de rus sunt eu? Limba rusă este limba mea natală, am o mulțime de prieteni din Rusia, iubesc filmele rusești (unele) și cărțile rusești. În acest sens, eu sunt rus.

De mesteceni nu mi-e dor. Nu-mi pasă de ei absolut deloc. Prietenul meu Stepan a spus odată: „Simptom alarmant”.

Îmi place oare de Putin? De putreda și mizerabila putere rusă? De deputații idioți, de poporul zombat, care nu visează la bunăstarea sa, dar la măcelul caucazienilor, a homosexualilor și a diferitor liberali? Dacă-mi place de aroganții emigranți ruși, care nu cred că ei sunt cei care ar trebui să se adapteze, ci invers? Îi urăsc. Deci, eu nu sunt rus. Mai mult, sunt rusofob.

În ultimele zile, când văd, aud și citesc tot ce spun despre evenimentele din Ucraina posesorii acelorași pașapoarte rusești, mi se face rușine că sunt din Rusia.

Acum, poporul rus visează în masă ca Ucraina să trăiască în același rahat în care trăiește Rusia. Uneori, acest vis este formulat cu cuvinte frumoase și inteligente. De multe ori, însă, constă doar din insulte. Or, ucrainenii încă n-au crescut, pe ei nimeni nu-i dorește-n Europa, de ei se vor folosi toți, ba chiar îi vor viola în sensul direct al cuvântului.

Rusia este prima! Rusia este cea mai bună! Iar Ucraina este doar o gospodărie țărănească. Rușilor le place să o compare cu Albania, Republica Moldova, România. Or, acestea, la fel ca Ucraina, sunt nedezvoltate. Iar Ucraina va ajunge în compania lor. În această situație sunt implicate două lucruri: invidia (doar Rusia nu este chemată de nimeni, nicăieri) și dorința ca vecinului să-i fie mai rău decât ție. E mai bine să dai foc casei vecinului, decât să-ți construiești una mai bună! Asta este ideea națională a Rusiei! Iar lumea zice că n-o poate găsi. Dar ea există. Iat-o.

Da, Rusia este foarte dezvoltată. Ea nu este Albania! Ea are bombă atomică și președinte, al cărei profesionalism stârnește dubii! Iar în compania sa se află onoarea!

Încerc să nu citesc forumurile unde scriu oameni necunoscuți. Numărul retardaților mintal care „petrec timpul” acolo depășește toți indicatorii. Citesc cursul postărilor pe Facebook, unde sunt „prietenii” normali, pe care i-am selectat eu.

Au fost normali, dar i-a luat apa. Toată normalitatea lor a dispărut odată cu începerea evenimentelor din Ucraina! Ceea ce se întâmplă la Kiev s-a dovedit a fi un mare test pentru normalitatea cunoscuților și prietenilor mei ruși.

Iată ce scrie Dmitri Bavîrin, jurnalist, eseist și un critic bun:
„Încercați să mă înțelegeți corect. Înțeleg durerea și furia „ucrainenilor proeuropeni” și ale celor solidari cu ei. Și chiar îmi pare rău pentru ei, dar eu sunt cetățean al Rusiei, iar pentru Rusia nu este profitabilă semnarea Acordului de Asociere și de Liber Schimb dintre Kiev și Bruxelles. Nici din punct de vedere politic, nici economic. Respectiv, pe masă s-a pus cartea geografică.

Faptul că în newsfeeds-ul meu această atitudine este numită „șantaj murdar” și „corupt” este o situație politică normală. Statul rus nu doar poate, ci este obligat să folosească toate pârghiile diplomatice și economice pentru a schimba alinierea geopolitică de la graniță în folosul său. În același timp, Kremlinul rămâne, mai mult sau mai puțin, în limitele decenței.

„Revoltata opoziție”, care protestează acum, era să protesteze în orice caz. Iar dacă Acordul ar fi fost semnat, motiv pentru protest și statul în picioare ar fi fost inevitabila (pentru primii ani) situație economică precară, scăderea nivelului de trai, creșterea șomajului ș.a.m.d.”.
Această părere este una dintre cele civilizate. Acesta este Dimitri Bavîrin și nu telespectatorul emisiunii de știri „Vremea” sau a lui Arcadie Mamontov. Deci spuneți mulțumesc lui Dmitri Bavîrin, dragi ucraineni, că Rusia nu și-a îndreptat tancurile spre voi!

Aș vrea să văd cum, „patriotului” Bavîrin îi va ajuta Rusia atunci când îi va fi greu în spital din cauza cancerului (Doamne ferește!) sau un funcționar public, beat fiind, va trece cu mașina peste el (Doamne ferește!) sau îi vor lua afacerea (cuiva îi va plăcea). Sau chiar într-un Zimbabwe va fi atacat și luat ca ostatic! Va veni Rusia după el să-l salveze? Îl vor trata sau se va tăvăli undeva pe coridor până se vor aduna banii necesari pentru operare? Iar acel funcționar public va fi judecat în cel mai cinstit mod? Cel puțin va fi judecat? Pentru Rusia, el își rupe fundul, dar ea o să-l scarpine măcar?

Și cine a zis ceva despre scăderea economiei? De parcă dacă Ucraina ar fi parte din Rusia, prietenul sau principalul asociat al ei – în Ucraina totul ar crește imediat! Și economia, dar și creierul lui Ianukovici. Mhm. Cu siguranță.

Și de ce acei care vor să ducă o viață mai bună sunt categorisiți ca fiind „opoziție nemulțumită”? De fapt, să te opui lui Ianukovici este chiar un compliment! Oare este rău să-ți dorești o viață ca în Europa? Nimeni nu spune că viața bună va începe mâine, dar măcar va apărea speranța! Între speranță și senzația „fundului” este o mare diferență. Ce poate fi rău în speranță? Ea dă puteri și forțe pentru a schimba ceva!
Uitați-vă la Europa. Uitați-vă la Rusia. Unde este mai bine? Dar fiți cinstiți… Oare toți cei de teapa lui Bavîrin nu înțeleg că nu este vorba despre o luptă între democrați și conservatori, nu este o întrecere între Obama și Makena, ci o luptă, în direct, între bine și rău. Între întuneric și iluminare.

Toți cei de teapa lui Bavîrin înțeleg. Pur și simplu, ei caută cuvinte mai frumoase ca să descrie starea mizerabilă a Rusiei, care se îndreaptă direct spre secolul XVIII, iar mai apoi în Evul Mediu. Iar dacă nu înțeleg și scriu asta fiind sinceri, atunci Reagan a avut dreptate: „Imperiul răului”. Voi trimite flori la mormântul lui.

Însă imperiul răului nu-l fac doar autoritățile ruse, ci și poporul. O mare parte a lui. Se pare că Rusia trebuie să fie, urgent, izolată, ca să trăiască cum vrea. Să se înece cu propria salivă scuipată la tema „dușmani peste tot, toți ne urăsc”. Numai să nu distrugă viața altor oameni! Izolarea este unica ieșire din situație. Adevărul e că va trebui, înainte de aceasta, să fie evacuați toți oamenii normali, câteva procente din populația Rusiei.

Văd în fiecare zi, pe străzile din Praga, ucraineni și ruși. Iar diferența dintre ei se observă! Puteți să batjocoriți migranții ucraineni pentru hainele lor ridicole și dinții putrezi, dar ei măcar lucrează și lucrează foarte mult. Câștigă bani. Iar rușii – cu dinți în vogă și haine scumpe – își consumă toată energia ponegrind pe aceeași ucraineni, cehi, americani, germani, japonezi. Adică, pe toți cei care trăiesc pe acest pământ.
Apropo, demult am vrut să întreb: nu știți pe cine iubește Rusia, cui îi dorește binele? Nu-mi amintesc așa cazuri… În mod normal, dacă trăiești câțiva ani în Europa, mulți ani, creierul tău ar trebui să se schimbe, să se democratizeze. Dar nu!

Deschid ziarul emigranților cu o oră-n urmă. Citesc: „De ce UE are nevoie de Ucraina? Poate pentru că nu-i ajung muncitori la negru și dădace?

Puțin probabil. Potrivit sondajelor, aproximativ cinci milioane de cetățeni ai Ucrainei, aproape ilegal, adică foarte ieftin, sunt căutați în Europa și concurează cu succes cu refugiații afro-asiați. Nu este vorba de rasism – lucrătorii migranți din Ucraina în Italia s-au egalat în drepturi și oportunități cu negrii din Somalia. Iar prostituatele ucrainene au devenit un adevărat brand mondial. Dar nu, forța de muncă ucraineană nu este necesară în Europa. Șomajul european bate orice recorduri, milioane de polonezi sunt gata, în orice moment, să-și asigure și ocupe locul vacant.

Din păcate, planul de afaceri al Europei în legătură cu Ucraina, deși seamănă cu colonizarea Slovaciei, Cehiei și Poloniei, este mult mai drastic și neiertător.

Se planifică nu doar asimilarea Ucrainei, ci și distrugerea ei ca stat. Resurse pentru Ucraina s-au alocat multe, dar ceea ce atrage cel mai mult este cernoziomul fertil, care oferă oportunitatea de a crea o a doua Africă în mijlocul Europei. Adică, pe cernoziomul ucrainean să se producă produse alimentare de calitate proastă. Duritatea planului constă în aceea că, în cadrul implementării lui, cetățenii ei vor fi pe din-afara acestei mari sărbători, la fel cum sunt de prisos cetățenii Lituaniei în patria lor. Dar problema este că ucrainenii sunt prea mulți. Ceva de genul faimoasei doctrine – ucide asiaticii cu mâinile asiaticilor – de pe vremea războiului vietnamez, pe care, de fapt, America oricum l-a pierdut. Însă milioane de vietnamezi, totuși, au murit”.

Autorul acestor cuvinte fără noimă este Serghei Helemendik. Din biografia lui: „S-a născut în 1957. Educație: Facultatea de Filologie. Scriitor rus, publicist, politician și persoană publică slavonă”.

Scriitor și publicist. Figură publică. Slavon și nu oarecare american sau fascist. Scrie. Iar dacă scrie, înseamnă că este citit. Sunt de acord. Laudă.

Se pare că și Ianukovici îl citește. Și pur și simplu salvează Ucraina de la distrugere. Pe vietnamezi nu i-a putut salva, măcar pe ai lui îi va salva.

Kiril Șelkov

Tradaptare de Ana Gherciu 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus