Referendumul din Crimeea va izola Rusia şi va implica Moscova într-un conflict cu Occidentul

 Prin însăşi organizarea referendumului din Crimeea, Kremlinul a tensionat şi mai mult situaţia din Ucraina. Previzibilul rezultat al plebiscitului, care a decis alipirea peninsulei la Rusia, nu este, însă, esenţial. Pe de-o parte, referendumul se sprijină în balamale constituţionale extrem de şubrede, fiind, totodată, contestabil din punct de vedere al dreptului internaţional. Referendumul a ignorat atât constituiţia ucraineană, cât şi mai multe tratate internaţionale.

Vladimir Putin face astfel un pas decisiv în direcţia izolării Rusiei pe plan internaţional. În afară de regimul Assad din Siria şi de Coreea de Nord, paria Comunităţii Internaţionale, nimeni nu şi-a manifestat susţinerea faţă de politica agresivă a Rusiei în Ucraina. Nici măcar China.

Esenţial din punct de vedere politic este faptul că acest referendum este ilegitim. Nefiind nici liber, nici independent, el nu reflectă o dorinţă liber exprimată de locuitorii Crimeei.

Organizată de pe azi pe mâine, lipsită de orice dezbatere publică adevărată, această consultare populară a avut loc în prezenţa trupelor ruseşti, respectiv a "forţelor de autoapărare". Referendumul din Crimeea a urmat un scenariu bine cunoscut, aplicat inclusiv de Stalin în estul Europei după al Doilea Război Mondial. Trupe loiale Kremlinului, protejate de armata rusă, înscenează aşa-zise referendumuri, în fapt nişte spectacole de propagandă menite a oferi o aparenţă de legitimitate politicii expansioniste a Moscovei. Nimeni nu va lua în serios referendumul din Crimeea.
În contextul haosului post-Ianukovici şi al politicii ruse extrem de agresive, discutabilă din punct de vedere al dreptului internaţional, probabil că Putin mizează pe apatia Occidentului. Poate că preşedintele rus crede că vestul european va ezita să impună sancţiuni Rusiei, iar criticile la adresa Moscovei se vor tempera. În definitiv, falsa idee conform căreia Europa este dependentă de gazul rusesc, continuă să persiste în dezbaterile publice din Rusia.

Putin a greşit însă calculele. Mai rău, conducerea de la Kremlin n-a înţeles nici până acum că Rusia s-a întins mai mult decât îi este plapuma şi că a intrat într-o confruntare cu Occidentul pe care, pe termen mediu, ruşii o vor pierde.
Economia rusească deja stagnează. Devalorizarea rublei a redus deja consumul, respectiv bunăstarea ruşilor de rând. O eventuală limitare a exporturilor ruseşti de energie reprezintă o sinucidere în etape pentru Rusia, la fel şi anunţata vânzare a rezervelor de devize.
Pe de altă parte, sancţiunile economice occidentale ar afecta grav Rusia, motiv pentru care încă se speră că acestea nu vor fi puse în practică. Totuşi, în replică la referendum, atât Statele Unite, cât şi UE vor reacţiona cu sancţiuni, care vizează blocarea conturilor unor persoane cu rang înalt de la Kremlin şi restricţionarea vizelor de călătorie pentru aceştia.

Aceste sancţiuni politice ar reprezenta ultima încercare a Occidentului de a schimba cursul politic al Moscovei şi de a forţa Rusia să înceapă un dialog politico-diplomatic cu noua conducere de la Kiev. Există însă temerea că Moscova va respinge din nou o atare ofertă şi că, în săptămânile care urmează, va trece la alipirea formală a Crimeei la Federaţia Rusă. Astfel, din perspectiva ruşilor, procesul de anexare a peninsulei ar fi încheiat.

Pentru Occident, acest gest va reprezenta, pe bună dreptate, contextul potrivit pentru a lua în calcul impunerea de sancţiuni politice şi economice împotriva Rusiei. Periculoasa spirală a sancţiunilor va continua să se agraveze. Izolarea Rusiei va fi, deci, inevitabilă.

sursa: dw.de