Ultima oră

Se încearcă îndepărtarea lui Putin de la Kremlin prin aruncarea rublei ruseşti în aer?

Dealerii prezenţi pe pieţele valutare spun că marţi a fost un adevărat măcel împotriva rublei ruseşti şi că bancul aproape că s-a materializat. Perechea dolar/rublă şi euro/rublă ajunseseră să se tranzactioneze la praguri record. Pentru un dolar la un moment dat se dădeau 78 de ruble, iar pentru un euro, 98. Ordinele de vânzare a rublei veneau în volume mari şi în valuri cărora cu greu le făceau faţă traderii, a explicat marţi pentru HotNews.ro un dealer autohton.

Pare să fie un joc geopolitic prin care se urmăreşte declanşarea unor stări puternic conflictuale în Rusia, stare care ar putea duce la mişcări prin care Putin să fie înlăturat. Dealtfel, autorităţile din Rusia fac apel la populaţie să nu între în panică, deşi pentru companiile ruseşti care au contractate credite în valută sau pentru exportatorii ruşi situaţia este dramatică. La fel stau lucrurile pentru omul obişnuit care a luat un împrumut în euro de la vreo banca din Rusia.. "Situaţia ar putea dura până când Kremlinul se aşează la masă negocierilor sau până când Putin va pleca", mai spun surse din cadrul economiştilor şefi din bănci. România are şi de pierdut şi de câştigat din acest război.Dacă din valută care iese din Rusia, o parte se va opri la noi, se cheamă că e de bine. Dacă însă bursele străine vor scădea iar sentimentul de insecuritate regională se accentuează, avem de pierdut.

Căderea rublei din acest an este legată de criză Ucrainea side sancţiunile impuse asupra Rusiei în contextul unui preţ al petrolului în scădere. Închiderea accesului Rusiei la finanţarea externă şi micşorarea veniturilor din exporturile de petrol şi gaze au făcut că intrările de valută în această ţară să se diminueze considerabil, punând presiune pe cursul de schimb al rublei", explică pentru HotNews.ro Radu Crăciun, economistul şef al BCR.

Potrivit acestuia, accelerarea deprecierii din ultimele zile este legată de temerile că preţul petrolului nu da semne de stabilizare, scăderi viitoare punând şi mai mult la încercare balanţă comercială şi bugetul Rusiei. Banca Centrală a Rusiei a fost percepută că mişcându-se excesiv de încet şi adoptând măsuri mult prea timide faţă de seriozitatea situaţiei cu care se confruntă piaţă financiară rusă. Urcarea dobânzii cheie la cu 6,5 puncte procentuale a venit la numai câteva zile după o altă creştere de doar 1 punct procentual, ceea ce arată o banca centrală indecisă şi incapabilă să ia măsuri de natură a rupe cercul vicios în care se află rublă. Această percepţie nu face decât să adâncească aversiunea investitorilor faţă de rublă, unii dintre aceştia luând inclusiv poziţii speculative care să le aducă câştiguri din scădere rublei.

Crăciun mai crede că pe piaţă leului românesc, mişcările valutare abrupte de la ruşi trebuie judecate într-un alt context. Economistul şef al BCR spune că prăbuşirea rublei a dus inclusiv la scăderea burselor în ultima perioada. "Principlalele surse de preocupare ale investitorilor care îi fac pe aceştia să aibă un apetit de risc în scădere sunt evoluţiile din Ucraina şi perspectiva unei intrări a acesteia în incapacitate de plata, evoluţiile politice din Grecia unde un partid eurosceptic este favorit în cazul alegerilor anticipate precum şi scădere excesivă a preţului petrolului . Această scădere crează presiuni deflationiste în creştere în întreagă lume, dar în primul rând în Europa unde o inflaţie negativă ar creşte efortul finanţării deficitelor bugetare datorită veniturilor în scădere. În acelaşi timp, preţul în scădere al petroluluii pune sub semnul întrebării sustenabilitatea bugetelor într-o serie de ţări dependenţe de exporturile de petrol crescând riscul pentru investitorii care au finanţat aceste ţări", mai explică Radu Crăciun.

"În Rusia avem de-a face cu o regândire a ordinii mondiale. Rusia se află între Vest, China şi Japonia. Este o consecinţă a conflictului ucrainean. Cred că se doreşte schimbarea lui Putin, dar nu prin război ci prin intermediul preţurilor la materii prime. Statele Unite şi-au făcut rezerve de energie, de petrol, îşi permit să ţină în frâu din punct de vedere economic colosul rusesc. În Rusia acum este o criză dramatică şi este clar că în următoarele trimestre această nu se va ameliora. Capitalurile străine ies în volume mari şi cu rapiditate din ţară, dar asta nu înseamnă că ele se vor opri în România. Dacă aţi fost atent la mişcările globale ale banilor, anul trecut s-a cam ieşit de pe poziţia aur şi minereuri şi s-a intrat pe materii prime. Acestea vor fi noile arme de distrugere. Să ajungi că într-o singură noapte să dublezi aprope dobânda Băncii Centrale arată o disperare uriaşă. De suferit vor suferi toţi cei care au relaţii cu Rusia. Uitaţi-va la China sau Japonia, care au şi aşa problemele lor structurale", a explicat pentru HotNews.ro un alt economist şef dintr-o banca cu capital străin. "Economia Rusiei este dependenţă de exportul de materii prime, în special de exportul petrolului. În această situaţie scăderea preţului hidrocarburilor pe plan mondial, mai ales în a două jumătate a lui 2014, pune Rusia într-o poziţie delicată din două motive: primul este că are loc o dezechilibrare a balanţei de cont curent prin reducerea exporturilor, în paralel cu o scădere drastică a veniturilor la buget prin scăderea taxelor şi a impozitelor legate de exploatare, producţie, rafinare, export iar al doilea este intrarea pe pierdere a giganţilor petrolieri ruşi care luptând cu un mediu fiscal nu prea prietenos şi în absenţa unor stimulente pentru a investi întâmpina costuri mai mari decât concurenţii din alte părţi şi sunt mai sensibili decât aceştia la variaţia preţului", spune Camil Apostol, economist şef al Piraeus Bank.

Evident, adaugă Aposto,l atât scăderea fluxului de dolari către Rusia cât şi faptul că mai mulţi investitori au urmat raţionamentul de mai sus a dus la o scădere accentuată a apetitului pentru ruble. Deşi banca centrală mai crescuse ratele de dobânda încercând să stopeze scăderea rublei faţă de dolar, acum a luat o măsură mai hotărâtă ridicând marţi dimineaţă cu 650 puncte de baza la 17% rată cheie şi a crescut volumul de valută pe care îl oferă băncilor locale prin operaţiuni repo de la 1.5 miliarde dolari la 5 miliarde dolari. Surprinzătoarea măsură a readus dolarul sub 60.0 ruble pentru o scurtă perioada dar s-a întors că un bumerang când s-a lovit de lipsa de încredere a investitorilor, perechea retrăgându-se în momentul de faţă peste 72.5 după un episod la 80.1.

"Nu credem că speculatorii au condus piaţă azi (deşi probabil cei mai îndrăzneţi au încercat să parieze pe direcţia de desfăşurare a evenimentelor) ci investitorii pe termen lung a căror răbdare s-a subţiat şi care şi-au format aşteptarea că preţul petrolului va stă la nivele scăzute pentru mai mult timp. Economia românească este mai puţin dependenţă de Rusia decât majoritatea economiilor din ECE, schimburile directe fiind relativ reduse. Dar ar fi greşit să spunem că nu vom fi afectaţi. Unul din motivele pentru evoluţia ezitantă a economiilor din zona euro este scăderea schimburilor economice cu Rusia, iar o zona euro mai slabă duce la o economie românească mai slabă. Pe de altă parte investitorii străini care sunt acum printre obişnuiţii pieţei locale de debit suveran vor evita zona sau vor cere randamente mai mari", conchide economistul şef al Piraeus.

Economistul şef al BRD, Florian Libocor spune că interpretarea economică este “criză financiară” şi este justificată de o majorare cu 6.5 procente a dobânzii cheie “peste noapte”. Interpretarea politică este “criză geopolitică” şi este justificată de lipsa unei soluţii adecvate pentru a rupe “cercul vicios” al crizei ucrainene. "Fundamentul oricărei interpretări este “lipsa de încredere”, mai spune Libocor.

În acest context, consecinţele economice sunt cele clasice: căderea monedei, fugă investiţiilor, creşterea preţurilor şi perspective consistente fie de îndatorare fie de austeritate severă.

"Dată fiind delimitarea finanţatorilor internaţionali explicată prin atitudinea critică a UE şi SUA faţă de poziţionarea Rusiei în conflictul ucrainean, o sursă externă de finanţare va fi greu de găsit dar nu imposibil. Pe de altă parte, căderea masivă a cotaţiilor petrolului, că urmare a deciziei OPEC de a menţine producţia în pofida abundenţei de oferta din piaţă, şi creşterea gradului de integrare a pieţei europene de energie, a deteriorat levierul finanţării interne a Rusiei bazat pe exportul de resurse. În acest context, aparent de blocaj, capacitatea de rezilienţa a Rusiei şi rolul care poate fi jucat de China nu trebuie subestimate", consideră economistul şef al BRD.

Potrivit acestuia, o abordare în forţă va prelungi în mod aproape cert soluţionarea situaţiei actuale şi poate genera efecte de contagiune.

O abordare economică „internă” în care Rusia să reformeze structural economia poate da rezultate dar nu peste noapte şi nu facil în contextul tensiunilor geopolitice actuale. Astfel, abordarea diplomatică pare a fi calea de urmat pentru că părţile să detensioneze gradual relaţiile şi să refacă încrederea.

Dacă ne uităm în urmă în istorie, par că fiind certe cel puţin trei lucruri, crede Florian Libocor: Primul este acela că Rusia va acceptă în cel mai rău caz o remiză, situaţie în care perioada de timp necesară este doar o simplă variabilă a ecuaţiei.

Al doilea este acela că soluţia care va fi găsită trebuie agreată în primul rând de aceia care vor continuă să fie în poziţii şi relaţii de vecinătate.

Al treilea este acela că echilibrul nu este atât de greu de atins pe cât este de dificil de menţinut.

În ceea ce priveşte efectele de contagiune în regiune este evident că există şi, câtă vreme provocările nu sunt adresate, se pot amplifică, conchide Libocor.  

Sursa: hotnews.ro

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *