Afaceri

Secretul calităţii divulgat de „Regele berii” moldoveneşti

Această tranzacţie este şi un bun exemplu al privatizării, atunci când întreprinderea devenind privată, se schimbă văzând cu ochii. 

Pe 3 ianuarie 2013 se împlinesc 10 ani de la semnarea acordului de cumpărare a pachetului majoritar de acţiuni ale Vitanta S.A., de către un investitor strategic străin. Grupul Efes include companiile din Turcia, Rusia, Ucraina, Kazahstan şi Georgia. De la venirea sa pe piaţa din Moldova, Efes a investit în compania moldovenească IM Efes Vitanta Moldova Brewery S.A. circa 100 mln USD.

O legătură directă cu celebrul brand moldovenesc Vitanta, precum şi cu venirea Efes pe piaţă, o are Iacob Tihman. Probabil în glumă sau chiar foarte serios, cineva l-a numit pe Tihman drept “Rege al berii”, pentru că şi-a dedicat 5 decenii din viaţa sa întregului proces de dezvoltare a berii moldoveneşti.

Întâmplătoare coincidenţă sau nu, însă anul 2013 este unul special pentru IM Efes Vitanta Moldova Brewery S.A.: 10 ani de când holdingul Efes a achiziţionat Vitanta S.A., 50 de ani de experienţă a lui Iacob Tihman în producerea berii şi 140 de ani de bere autohtonă produsă la Chişinău, bere care a fost produsă pentru prima dată în 1873, la fabrica situată vizavi de universitate.

În preajma lui 2013, un an semnificativ pentru IM Efes Vitanta Moldova Brewery S.A., “regele berii”, Iacob Tihman, a acordat un interviu exclusiv pentru agenţia “INFOTAG”.

"I": Iacob Tihman, care sunt ingredientele necesare pentru prepararea unei beri gustoase, lejere şi plină de aromă?

I.T.: Berea este una din cele mai vechi băuturi ale omenirii, cunoscută în popor şi sub denumirea de “pîine lichidă”. Pentru prima dată această băutură a fost preparată pe bază de orz, în Egipt. De atunci au trecut mii de ani, însă tehnologia şi ingredientele necesare pentru prepararea berii au rămas aceleaşi. Orice om ştie că nu poţi face pîine fără cereale, indiferent dacă este vorba de grâu, secară sau porumb. La fel e şi în industria berii: nu poţi prepara o bere aromată şi gustoasă fără orz de calitate.

Specialiştii şi amatorii de bere spun că pentru prepararea berii e nevoie, în primul rând, de malţ produs dintr-un soi de orz selectat special, hamei, apă şi conştiinţă. Cel care se ocupă de prepararea berii, în mod obligatoriu, trebuie să dispună de ultima calitate. Conştiinţa este necesară pentru respectarea tuturor parametrilor tehnici. De exemplu, dacă e nevoie de o anumită temperatură, înseamnă că aceasta trebuie să corespundă parametrului stabilit: nici cu un grad mai mult, nici mai puţin.

Aici voi adăuga şi experienţa, priceperea şi talentul berarului. Dacă ar fi să dăm câtorva femei sfeclă, varză, morcov şi carne pentru a găti un borş, cu siguranţă că nu toate vor găti la fel de gustos.La fel e şi în procesul de producere a berii. Deşi, la moment, foarte multe lucruri depind şi de respectarea strictă a tehnologiei de producere. Tehnologia de producere a berii la IM Efes Vitanta Moldova Brewery S.A. este practic adusă la perfecţiune. Dacă, cu ceva timp în urmă, omul ar fi putut greşi undeva, acum totul este supus unei monitorizări computerizate, cu ajutorul căreia, toate operaţiunile se efectuează într-un mod automatizat şi mecanizat. Altfel spus, greşelile sunt excluse din start.

"I": Câţi ani aţi dedicate producerii de bere?

I.T.: În anul 2013 voi sărbători un jubileu – 50 ani de când mi-am legat viaţa de bere. Aceasta s-a întâmplat în anul 1963, când eram tânăr specialist şi activam la uzina din or. Soroca. Tot în acest an am fost invitat să muncesc în calitate de meşter înlocuitor la uzina din Chişinău. De atunci şi pînă în prezent, consider că adevăraţii maeştri în producerea berii pot fi doar cei care sunt la curent cu inovaţiile din această ramură, care se interesează de realizările celor “care dictează trendurile din industria berii”, care învaţă să prepare o bere naturală şi gustoasă.

"I": Unde se poate de învăţat acestă îndeletnicire?

I.T.: În Germania, Danemarca, Cehia. Acolo delegam permanent specialiştii noștri la perfecţionare, ştiind că această investiţie va fi recuperată înzecit.

"I": Ce aveţi în vedere prin expresia “va fi recuperată”?

I.T.: Am spus-o ca printre altele, însă dacă doriţi să concretizaţi, iată un exemplu recent. O companie străină a evaluat brandurile moldoveneşti şi a stabilit că marca de bere Chişinău costă 11 mln USD. Aceasta datorită faptului că brandul a devenit unul popular, el este recunoscut de cetăţeni şi se bucură de o cerere sporită, deoarece această bere este gustoasă, naturală şi sănătoasă.

"I": Spuneţi-ne, berea Chişinău poate fi comparată cu o altă bere?

I.T.: Aş fi comparat-o doar cu o singură bere din viaţa mea. În 1968, făcând parte dintr-o delegaţie, am avut ocazia să vizitez oraşul ceh Pilsen. Ni s-a arătat uzina veche, precum şi cea nouă. La moment, deja era instalat echipament modern. Îmi aduc aminte de berea de la vechea uzină “Pilsen” – moale, proaspătă, aromată şi gustoasă. Am fost profund impresionat de calităţile acestei beri şi pot să o compar cu berea Chişinău, care este la fel de uşoară, completă, blondă şi gustoasă.

"I": Ce procentaj ocupă brandul Chişinău din totalul sortimentului de bere produsă de IM Efes Vitanta Moldova Brewery SA?

I. T.: Majoritatea consumatorilor de bere autohtonă preferă brandul Chişinău. Din volumul total de bere care a fost produs şi comercializat de către uzină în 2012, aproape 70% îi revin acestui brand popular.

"I": Cu ingredientele pentru borş ne-am clarificat, dar care sunt ingredientele, prezenţa cărora este extrem de importantă în producerea unei beri bune?

I.T.: De-a lungul secolelor, precum şi în prezent, principala materie primă folosită pentru producerea unei beri de calitate este orzul malţificat. În producerea de bere se folosesc soiuri speciale ale acestei culturi cerealiere, care conţin un nivel scăzut de proteine, pentru o filtrare mai bună a băuturii. Orice berar care se respectă urmează regula – malţul trebuie să fie de calitate superioară. O bere gustoasă nu poate exista fără un malţ bun.

Cândva, în Moldova au existat fabrici de prelucrare a malţului – una la Chişinău şi una la Alexandreni, pentru care se importa orz din Australia. Însă producerea malţului era o activitate neprofitabilă din cauza consumului mare de energie, în primul rând. De aceea s-a hotărât ca orzul să fie cumpărat din Franţa, apoi din Germania şi Cehia.

"I": Ce se află pe locul doi, după malţ?

I.T: A doua poziţie în lista de materii prime este ocupată de hamei. De obicei, acesta îl achiziţionam din Rusia, Ucraina, Bulgaria, iar acum îl importăm din Germania. Germanii au adus la perfecţiune tehnologia de producere a hameiului. Conurile de hamei sunt comprimate, apoi se produc granule tehnologic convenabile în procesul de producere a berii – produs 100% natural şi de calitate.

Un element nu mai puţin important este drojdia de bere. Holdingul Efes îşi produce de sine-stătător drojdiile. Acestea sunt nişte drojdii speciale, care reprezintă nişte celule vii ce se înmulţesc nemijlocit la fabrică.

Un alt component al berii este apa. Aceasta este supusă unei prelucrări speciale. După o asemenea tratare, apa este adusă la un standard necesar pentru producerea berii – aceasta devine moale şi echilibrată din punct de vedere al conţinutului de microelemente. Prin urmare, oricare ar fi originea apei, noi o aducem la condiţia necesară şi aceasta capătă standard-ul ideal pentru producerea unei beri de calitate.

Şi, desigur, berarul. Aş dori să menţionez că nu există mulţi berari mari, cum ar părea la prima vedere. La fabrică lucrează specialiști de înaltă calitate profesională, cu studii în domeniu. Printre aceştia se numără şi Ludmila Carpusi care a activat în ultimii 20 de ani în calitate berar principal al IM Efes Vitanta Moldova Brewery S.A. Dna Carpusi continuă și astăzi să transmită experiența sa și tradițiile producerii de bere.

"I": Cum şi prin ce modalitate se pot spori volumele de vânzare ale berii într-o ţară vinicolă, unde vinul este ridicat la rangul de mândrie naţională?

I. T.: În ultimii 20-30 de ani, vânzările de bere pe cap de locuitor în RM s-au dublat. În prezent, acest indicator se apropie de 45 litri. Putem spune că suntem în creştere. În comparaţie cu alte ţări însă, acest indicator este destul de scăzut. De exemplu, în Cehia vânzările de bere pe cap de locuitor depăşesc 140 litri, în România – 80, Ucraina – 60, Danemarca – 70, Germania – 110.

"I": Reiese că vom spori consumul de bere, doar în cazul în care vom dorim să lichidăm acest “decalaj” dintre noi şi europeni?

I. T.: Cu siguranţă! Ştiu foarte bine că o jumătate de litru de bere bună pe zi este foarte sănătoasă pentru tonul intern al unui adult. O asemenea cantitate de bere nu dăunează, ci dimpotrivă, îmbunătăţeşte metabolismul şi digestia şi oferă organismului vitaminele B1 şi B2. Consumând o asemenea cantitate de bere, e imposibil să devii alcoolic.

"I": Producătorul oricând trebuie să fie gata de o creştere a consumului. Ce trebuie să stea la baza unei creştere durabile, pe lângă nivelul de viaţă al populaţiei?

I. T.: Este clar că nivelul de trai şi accesibilitatea financiară a produsului nostru joacă un rol important în acest sens. Ne dăm foarte bine seama că pe piaţă persistă un conflict logic de interese: vinificatorii vor ca lumea să consume mai mult vin, producătorii de băuturi tari – votcă şi cognac, berarii – bere. Eu însă sunt ferm convins că accesibilitatea unei beri naturale, ieftine şi de calitate pentru adulţi, va face ca oamenii să consume mai puţine băuturi tari care duc direct la alcoolism. Accesibilitatea unei beri naturale presupune existenţa unei culturi a consumului de bere, nu pe stradă sau printre blocuri, ci în reţeaua dezvoltată de baruri, terase şi restaurante. Iar un consum moderat de bere reprezintă cel mai semnificativ şi eficient mod de luptă împotriva alcoolismului.

"I": În concepţia “regelui berii”, ce bucate/gustări trebuie să stea pe masă lângă o bere bună?

I.T.: Consider că pe masa fiecărui cetăţean al Moldovei, pe lângă bere, trebuie să fie şi un pahar de vin. Avem vinuri bune care merită consumate. Iar o bere se bea bine într-o atmosferă caldă şi prietenoasă. În calitate de gustare la bere prefer bucatele din carne – cârnaţi, crenvuşti, mici, cârnăţei, varză înăbuşită, alune, pesmeţi – toate acestea se potrivesc foarte bine cu berea.

Cunoaşteţi deja că unii prieteni îmi zic “regele berii”. Şi atunci când mă întâlnesc cu aceşti oameni mi se adresează tradiţionala întrebare: “Ei bine, rege al berii, care sunt noutăţile recente din lumea berii, care bere e mai bună?”. Niciodată nu dau un răspuns categoric, deoarece ştiu că omul poate bea berea care-i place. Însă celor iniţiaţi, întotdeauna le recomand să bea bere naturală. Este un produs absolut inofensiv, doar dacă e consumat în cantintăţi moderate. Întotdeauna accentuez faptul că dacă bem bere autohtonă susţinem nu doar producătorul, ci şi economia ţării. Eu consider că acesta este principalul argument în favoarea oricărui produs autohton, fie că este vorba de produsele lactate, de cofetărie, mezeluri, vinuri, coniacuri sau berea de la IM Efes Vitanta Moldova Brewery S.A. Este clar că ne ajutăm considerabil atunci când cumpărăm produse autohtone.

"I": Ce părere aveţi despre produsele analogice importate, în special berea?

I.T.: Ele nu pot fi interzise. De exemplu în Belorusia, pentru vânzarea cu amănuntul se aplică următoarea cerinţa: nu mai puţin de 80% din berea de pe rafturile magazinelor să fie autohtonă. De fapt, eu vreau să spun altceva: dacă consumatorul este conştient, iar produsul este natural şi de calitate, la fel ca berea Chişinău, atunci oamenii îl vor cumpăra, neglijând produsele analogice importate.

Berea moldovenească este uşor asimilată de organism, ea nu provoacă dureri de cap. Unele femei folosesc berea la spălarea părului, acesta devenind moale şi mătăsos. Ba mai mult, în Cehia berea se foloseşte în scopuri medicinale şi profilactice, aplicându-se şi băile recomandate medical cu adăugarea a 15% bere. După asemenea proceduri acvatice, corpul se acopere cu o piele de berbec pentru a se încălzi bine, dând microelementelor utile din bere posibilitatea de a pătrunde prin porii pielii în organismul omului.

Cred că medicina noastră trebuie să preia aceste metode pentru a le recomanda şi a le aplica în sanatorii şi centrele de profilactică din Moldova. Berea face pielea atât de moale şi mătăsoasă, încât nici o haină nu se va ţine pe corpul unei femei.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *