„Mimarea procesului de integrare europeana de catre actuala guvernare” si reducerea procesului „de integrare europeana doar la cooperarea cu Romania, facand tara ostaticul intereselor statului vecin”. Acestea sunt afirmatiile din 3 noiembrie 2009 ale Partidului Comunistilor din RM – „acuzatii” grave pentru Alianta pentru Integrare Europeana (AIE), aflata la guvernare, care crede ca este pe calea deblocarii procesului de integrare europeana a R. Moldova.
Sa examinam mai indeaproape ce se intampla, totusi, in integrarea europeana a tarii si sa vedem daca mergem in Europa fara vize si ce trebuie sa facem pentru aceasta. Sa examinam daca vom avea acorduri noi cu UE in locul unor planuri de actiuni neindeplinite sau daca aceste presupuse „cedari” sunt intr-adevar reale sau imaginare – eventual, o parte a unei retorici electorale a PCRM.
CINE PROVOACa INSTABILITATE POLITICa IN MOLDOVA? In ultimii cativa ani, guvernarea comunista de la Chisinau a refuzat sa negocieze cu Bucurestiul mai multe subiecte ce tin de relatiile bilaterale, dar si de o posibila sustinere pentru integrarea europeana a R. Moldova de catre Romania. Mai mult, PCRM a blocat semnarea Conventiei privind micul trafic de frontiera, motivand ca nu putem semna o conventie privind traficul la frontiera cand Romania nu recunoaste frontiera. Oare? In realitate, Romania a recunoscut R. Moldova odata cu proclamarea Independentei sale, in cadrul frontierelor existente, asa cum au presupus si principiile europene reiterate in cadrul OSCE dupa destramarea URSS.
Acordurile pe subiectul frontierei au fost aproape de incheiere, insa au fost blocate de PCRM prin retorica despre nerecunoasterea tarii pentru faptul ca nu este inca semnat Tratatul de baza. Daca nu una, atunci alta… In asemenea circumstante era clar ca afirmatiile PCRM serveau relatia lui electorala cu Rusia, care e atenta la orice apropiere dintre Romania si R. Moldova. Acelasi lucru se intampla si acum, in noiembrie 2009 – PCRM, chiar si dupa vizita liderului sau la Moscova, incearca sa-si demonstreze loialitatea fata de Kremlin, pentru a-si asigura sustinerea pentru presupusele alegeri anticipate, care sunt promovate de comunisti. Astfel, intrebarile „cine provoaca instabilitate politica in RM?” si „cum este utilizat subiectul european?” sunt mai mult retorice.
Din perspectiva integrarii europene, insa, presupusele alegeri anticipate pot fi importante pentru PCRM si AIE. Fostul partid de guvernamant utilizeaza un discurs pro-european la fel de lipsit de un continut clar, ca si pana acum. Drept exemplu servesc afirmatii precum: „Actuala guvernare nu are un plan de actiuni in procesul de integrare europeana”… In realitate, actuala guvernare a fost blocata de PCRM in parlament si nu a avut timp sa-si organizeze activitatile interguvernamentale pe integrare europeana ori sa ajunga la reformarea structurilor inerte mostenite de la PCRM, ce ar fi trebuit sa se ocupe de integrarea europeana. Pe langa acest blocaj politic si organizational, prin care se incearca deformarea procesului de europenizare a tarii, vom incerca sa analizam si progresele concrete, ce se atesta in ciuda unor astfel de bariere.
DEPARTE DE PRINCIPIUL DE BUNa VECINaTATE… Conventia privind micul trafic de frontiera a fost un alt document nesemnat de guvernul comunist. Cetatenii RM din zona de frontiera si adiacenta acesteia au fost lipsiti de guvernarea anterioara de posibilitatea de a calatori in zona echivalenta din Romania, cel putin, pentru a asigura un comert cu amanuntul necesar oamenilor simpli, sau pentru a le oferi sanse de a gasi de lucru sau a practica businessul mic. Foarte curand dupa investirea noului guvern, Conventia a fost negociata de R. Moldova si Romania, oferind cetateanului simplu posibilitatea sa gaseasca mai multe oportunitati financiare pe timp de criza. PCRM a mai declarat despre Conventie ca „nu sunt cunoscute prevederile” acesteia.
In realitate, PCRM a tinut in mana acest document chiar in perioada cand refuza sa-l semneze… Insa cel mai important e altceva – acest document reprezinta o Conventie-cadru a UE, nu a Romaniei. Astfel de conventii au fost semnate de majoritatea, daca nu chiar de toate statele membre ale UE, reprezentand principiul de buna vecinatate pe care Uniunea il promoveaza in relatiile cu vecinii. Pana la urma, nu Romania, ci chiar UE le permite cetatenilor R. Moldova sa intre fara vize pe teritoriul sau, spre deosebire de PCRM care isi blocase cetatenii, prezentand relatia cu UE ca pe o relatie in care Romania nici nu ar exista si nici nu ar fi vecina a R. Moldova. Departe de acel principiu de buna-vecinatate caracteristic UE…
| Un an in Parteneriatul de Mobilitate RM-UE
La 23 noiembrie, la Bruxelles a avut loc cea de-a II-a Reuniune de nivel inalt a Parteneriatului de Mobilitate. Delegatia RM a fost condusa de catre Natalia Gherman, viceministra a Afacerilor Externe si Integrarii Europene, si a inclus reprezentanti ai Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Muncii, Protectiei Sociale si Familiei, Ministerului Tehnologiilor Informationale si Comunicatiilor si Serviciului Graniceri. Din partea UE la reuniune au fost prezenti reprezentanti ai Comisiei Europene, ai Presedintiei Suedeze a UE, ai agentiilor europene (FRONTEX si Fundatia Europeana de Instruire) si ai statelor membre ale UE. Reuniunea a avut drept scop evaluarea rezultatelor primului an de implementare a Parteneriatului de Mobilitate RM-UE, semnat la 5 iunie 2008 si avand ca scop asigurarea caracterului legal al fenomenului migratiei, precum si incurajarea reintoarcerii voluntare si reintegrarii migrantilor pe piata de munca nationala. Comisia Europeana a salutat determinarea autoritatilor moldovenesti de a utiliza oportunitatile oferite de Parteneriatul de Mobilitate pentru a complementa si sustine eforturile Guvernului in avansarea spre liberalizarea regimului de vize. In calitate de realizari au fost mentionate proiectele in domeniul consolidarii capacitatilor autoritatilor nationale in vederea preluarii celor mai bune practici si standarde europene in domeniul migrational si de azil, dezvoltarea proiectelor privind reintoarcerea voluntara si reintegrarea lucratorilor migranti pe piata de munca nationala, dezvoltarea pietei muncii si consolidarii legaturilor cu diaspora moldoveneasca, precum si in domeniul managementului frontierei si securitatii documentelor. La randul sau, R. Moldova a incurajat alaturarea statelor membre ale UE neparticipante anterior in cadrul Parteneriatului de Mobilitate in vederea consolidarii cooperarii in domeniul migratiei si a mentionat disponibilitatea de a contribui la valorificarea initiativei Parteneriatului Estic prin impartasirea experientei acumulate in domeniul migratiei in calitatea sa de tara-pilot in implementarea Parteneriatului de Mobilitate cu UE. |
PASI MICI CARE REZOLVa PROBLEME MARI. Problema vizelor nu se rezuma la zona de frontiera. Cetatenii R. Moldova si noile autoritati de la Chisinau isi doresc sa calatoreasca in Europa fara vize. O buna parte a electoratului activ din tara noastra se afla deja in UE. Subiectul vizelor, insa, are conotatii mai serioase decat cel al Conventiei privind micul trafic de frontiera. Pentru a scuti cetatenii de vize, UE si R. Moldova vor trebui sa se concentreze pe asigurarea unor frontiere ale tarii noastre care sa fie impenetrabile, pe cat e posibil, pentru traficul ilegal de orice natura. In acest sens, UE va putea sa asiste R. Moldova in securizarea frontierei sale cu Ucraina, inclusiv pe sectorul transnistrean.
Astfel, Uniunea va putea sa contribuie, poate pe neasteptate, la solutionarea conflictului transnistrean, dar si sa faca cetatenia R. Moldova mai atractiva pentru cetatenii nostri din aceasta zona. O astfel de evolutie ar fi una intr-adevar pozitiva pentru R. Moldova, dupa multi ani de stagnare si regrese in procesul de solutionare transnistreana. Va fi nevoie si de Ucraina in acest proces, astfel conectand strategic inca un vecin important pentru tara noastra si viitorul european. Sunt pasi inainte ce ar rezolva mai multe probleme pentru toti cetatenii tarii, dar care vor presupune si eforturi, si timp pentru realizarea acestui deziderat de calatorii fara vize si unificare a tarii intr-un spatiu european.
RISCUL UNUI PARCURS EUROPEAN FRANT. In fine, credem ca noua guvernare AIE a pornit la scrierea „i”-ului din procesul de integrare a noastra europeana, prin faptul ca a ajuns sa inceapa negocierile Acordului de Asociere cu UE. Procesul de negocieri este anevoios, va dura, dar fiind precursorul unei reforme europene adevarate, este necesar. Si, daca ne amintim bine, UE nu a fost pregatita sa negocieze acest acord cu guvernarea anterioara, care declara UE prioritate, dar prefera „lucoarea de la rasarit”. UE a asteptat o stabilizare relativa a situatiei politice din R. Moldova.
Procesul de integrare europeana adevarata, prin fapte si nu declaratii, a inceput. Noul guvern a reusit semnarea Conventiei privind micul trafic de frontiera, au fost transmise primele semnale de parteneriat catre Ucraina, UE a deblocat ajutorul financiar pentru tara noastra, deja in octombrie Bruxellesul a invitat noua guvernare sa efectueze prima sa vizita la UE, incepe procesul tehnic de negociere a noului Acord cu UE.
Declaratiile politice inflamatorii, diferite de realitati, nu fac bine stabilitatii tarii. Alegerile parlamentare si cele anticipate au fost deja suficiente pentru o tara in criza. Alegerile partial libere si incorecte nu sunt suficient de bune pentru un stat european si contravin ideii de europenizare. E timpul ca sa mergem in Europa. O buna parte din societate, expertii si organizatiile din societatea civila, spera intr-o democratizare si europenizare a R. Moldova. O astfel de democratizare, insa, nu se poate produce daca vom fi martori ai unor blocaje constitutionale ale PCRM, al caror rezultat ar putea fi un parcurs european frant al R. Moldova.
Vlad Lupan, expert independent
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
