Şomaj, deflaţie şi recesiune, trei tumori pe corpul Europei. Cum se transformă în bine economia bătrânului continent

Semnele economice recente arată însă o redresare a ţărilor din zona euro, chiar dacă rămân ameninţări serioase precum poziţia Greciei în marele bloc, dar şi conflictul din Ucraina. Iată, însă, care sunt veştile bune:

1. Creşterea economică revine

Banca Centrală Europeană a revizuit, joi, estimarea de creştere pentru zona euro la 1,5% pentru 2015. Dacă ar fi atinsă această ţintă, ar reprezenta o accelerare semnificativă faţă de creşterea de 0,9% înregistrată anul trecut. "Ne aşteptăm că recuperarea economică să se extindă şi să se întărească treptată", a declarat preşedintele BCE, Mario Draghi.

Care sunt motoarele acestei creşteri? Preţurile scăzute la petrol favorizează consumatorii, valoarea scăzută a monedei este de ajutor pentru exporturi, iar anticiparea planului BCE de relaxare cantitativă are deja un impact pozitiv, cu toate că încă nu a fost pus în practică. Mario Draghi anunţă, la sfârşitul lunii ianuarie, măsuri de relaxare cantitativă în valoare de 1.100 miliarde de euro, respectiv 60 de miliarde de euro lunar, din martie până în septembrie. Măsură este menită să ajute cele 19 state din zona euro să ocolească deflaţia. În urmă anunţării acestei măsuri, dobânzile au scăzut la niveluri record, atât pentru proprietari, cât şi pentru companii şi guverne.

Sondajele de opinie arată că a crescut încrederea în economie, în contextul în care companiile din domeniile industriei şi serviciilor au atins cote de optimism similare cu cele din iulie 2014. Până şi unul dintre "leneşii" Europei în ceea ce priveşte aplicarea reformelor, Franţa, pare să iasă din stagnare. Toate cele patru mari economii ale zonei euro au înregistrat creştere în luna februarie.

2. Riscul deflaţiei dispare

Riscul că scăderea preţurilor să genereze un cerc vicios al cererii scăzute şi apoi preţuri şi mai mici, a determinat Banca Centrală Europeană să ia măsuri, printr-un program de stimulare economică. Preţurile de consum din zona euro au scăzut pentru a treia luna consecutiv în februarie, însă rată deflaţiei a ajuns la 0,3%, jumătate faţă de nivelul lunii ianuarie.

Atât experţii BCE, cât şi specialişti independenţi, spun că preţurile ar mai putea scădea timp de câteva luni înainte de inflaţia să revină în zona euro la mjlocul acestui an. Cu toate acestea, inflaţia ar putea ajunge până la 1,5% până în 2016, încă sb nivelul de 2% anticipat de BCE. Aşa se explică intenţia băncii centrale de a continuă să cumpere obligatiunisuverane până în septembrie 2016 şi chiar după acest termen, dacă va fi necesar.

3. Scăderea şomajului

Numărul celor care nu au un loc de muncă în cadrul zonei euro a ajuns la 18 milioane, echivalentul populaţiei României, cele mai afectate de acest flagel fiind Grecia şi Spania.

Tendinţa este însă că şomajul să scadă, ajungând la cea mai scăzută rată din ultimii trei ani în ianuarie – 11,2%, faţă de 12% anul trecut. Asta înseamnă că şomerii sunt cu un milion mai puţin faţă de 2014. Semne încurajatoare vin din multe colţuri ale bătrânului continent. Piaţă muncii din Germania este într-o stare excelenţă, iar sindicatele puternice din ţară au din nou creşteri salariale mari. Spania a avut cea mai mare scădere a şomajului în ianuarie, raportat la ţările din eurozonă, chiar dacă nivelul de 23% este încă departe de a fi sănătos pentru economie.

sursa: wall-street.ro