Timpul.md

Cultură 8 Aprilie 2014 | 08:30

Statul pregătește studenții de la Arte pentru o viață săracă?

Instituția nu dispune de finanțe suficiente pentru întreținerea și restaurarea totală a blocurilor și căminelor, studenții sunt nevoiți să facă reparație în încăperile de studii și să achiziționeze aparatura necesară din cont propriu, biblioteca încearcă să acopere „golurile” grafiei chirilice cum poate, iar unii profesori, dar și funcționari își permit să fumeze în incinta universității. Aceasta este descrierea, pe scurt, a situației din cadrul Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP). 

Dacă exteriorul clădirii de pe str. A. Mateevici 111, a blocului I al AMTAP, unde învață studenții din cadrul facultăți Arte Dramatice şi Management Artistic, arată neîngrijită și lăsată-n voia sorții, atunci nici înăuntru lucrurile nu stau mai bine, ba dimpotrivă.

AMTAP este unica instituție universitară din Moldova care este la balanța Ministerului Culturii. Pentru anul 2014, acesta a alocat suma de 39,19 mln. lei. Deși contractul de studii în cadrul AMTAP este cel mai scump, ajungând la 15 mii lei, acești bani nu reușesc să acopere necesitățile de întreținere a blocurilor și de asigurare a studenților cu instrumentele de care au nevoie, cel puțin astfel declară conducerea academiei. Numărul total de studenți în anul 2014 este de 1222, dintre care 361 achită taxa.

Blocul II al instituției este unicul care oferă condiții mai decente pentru studii. Conform, directorului bibliotecii, Rodica Avasiloaie, acesta a fost supus unei reparații, în anii 2006-2007, „din motiv că devizul de cheltuieli era mai mic, comparativ cu celelalte blocuri”.

„Să stăm în picioare sau să se ne așezăm pe mese”

Studenții din blocul I sunt foarte nemulțumiți de condițiile în care sunt nevoiți să activeze. În același timp, insistă să-și păstreze anonimatul din motiv că declarațiile acestora ar putea să le afecteze notele de la sfârșit de an. Una dintre cele mai mari probleme observate de un student este faptul că încăperile de studii nu dispun de scaune și mese, la care să poată lucra sau, pur și simplu, asista la lecții. „Uneori se întâmplă să stăm în picioare sau să ne așezăm pe mese. Ferestrele nu sunt izolate corespunzător. Respectiv, studenții, din propria inițiativă cumpără burete pentru izolarea acestora. Stăm îmbrăcați în haine groase și cu fulare la gât. Totuși în clasele cu ferestre de termopan sau cele de la etajele de sus este cald, ba chiar se deschide geamul uneori”, spune acesta.

Situația actuală nu este necunoscută pentru conducerea facultății. „Blocul I se află în stare deplorabilă, fiindcă nu avem finanțări. În fiecare an cerem bani de la minister, parlament. Anul trecut n-am primit nimic, anul acesta am primit 1 milion de lei și pentru cât va ajunge, vom face. Lucrările vor începe în luna mai. Pentru reparația integrală a blocului avem nevoie de aproximativ 10 milioane de lei”, explică Ion Butucea, prorector serviciu administrativ şi gospodărie. Mai mult, acesta asigură că atunci când studenții fac reparație cu forțele propri,i el le dă materialul necesar sau disponibil.


AMTAP „nu interzice” studenților să facă reparații în clase

Totuși, în rândurile studenților, prorectorul nu are o imagine tocmai bună. „Se zvonește că Butucea cumpără mai puține obiecte de uz gospodăresc decât declară, iar banii care-i rămân și-i pune în buzunar. În schimb, iese din cabinet în cipici și urcă în automobilul său Toyota, pe care și-o parchează în fața blocului și pleacă acasă”, spune o studentă. „Mașina mea și acum e parcată acolo, la fel face și președintele Comitetului Sindical, șefi de catedre. Și ea nu e nouă, e la mâna a doua. Acei care au astfel de informații trebuie să se adreseze la Centrul de Combatere a Corupției”, indică Butucea.

Deși studenții asigură că investesc mult în reparația încăperilor, prorectorul declară că AMTAP acoperă necesitățile de „ciment, amestecuri uscate și vopsea”, în cazul în care studenții le cer. „Studenții care învață la actorie sunt nevoiți să facă reparație în sală, pentru că pereții și podeaua sunt roase. Coordonatorul artistic Vutcărău, folosindu-se de poziția sa, a impus studenții să facă reparație din banii lor. Noi am cumpărat vopsea, perii, instrumente, banda adezivă, linoleumul. Academia a cumpărat o fâșie de linoleum care nu ajungea, ușa au reparat-o. De obicei, totuși, ușile sunt reparate de studenți”, spune un alt student. „Absolut nimeni nu obligă pe studenți să facă reparații. Este adevărat că ei încearcă să-și amenajeze clasele, fiindcă acestea sunt o a doua casă a lor și noi nu le interzicem”, explică decanul facultății, Svetlana Târțău. Mai mult, o grupă a primit un cabinet cu ferestre fără geamuri și un student le-a instalat din bani proprii. În același timp, Butucea neagă aceste acuzații, asigurând că AMTAP dispune de geamuri și sunt „instalate fără probleme”.


Grafia chirilică, pe rafturile AMTAP

O altă plângere care a parvenit din partea studenților este că uneori în biblioteci nu găsesc cărțile prevăzute în curriculum decât scrise în grafie chirilică, asta în timp ce AMTAP dispune de 65000 de documente în limba română, din fondul total de 227218 de documente. Mai mult, în ultimii ani, majoritatea achizițiilor se fac în limba română. Majoritatea cărților scrise în grafie chirilică sunt din domeniul muzical. „Chiar și așa, ele nu afectează cititorul, fiindcă este vorba de note, partituri muzicale. Avem destulă lectură în limba română, dar sigur, niciodată nu e suficient”, explică Avasiloaie.

Problema cărților în grafie chirilică există nu doar în cadrul AMTAP, ci și la nivel de țară. „Comparativ cu situația de acum 25 de ani în urmă, lucrurile s-au schimbat foarte mult, dar nu poți să faci o schimbare atât de radicală în așa scurt timp. Totuși, problema persistă din cauza lipsei de fonduri pentru a face achizițiile necesare de carte. Bugetul este foarte restrâns, iar literatura în domeniile artelor și muzicii sunt foarte scumpe. Totuși, că citesc în chirilică nu este adevărat”, asigură Rodica Avasiloaie, care consideră că bugetul de aproximativ 60 mii de lei de care dispune biblioteca este prea mic, biblioteca necesitând 500 de mii de lei.


Se mai și fumează

Studenții au atras atenția și asupra faptului că unii profesori își permit să fumeze în timpul cursurilor. Mai mult, reporterul TIMPUL, întrând în cabinetul adiacent celui al decanului, a fost întâlnit de o doamnă care fuma chiar acolo. Întrebată care este părerea ei despre faptul că o colegă a fumat în incinta instituției, Târțău a declarat că „este interzis să se fumeze și că doamna respectivă a fumat fiindcă… a fumat”. De altfel, decanul nu este la curent cu faptul că anumiți profesori fumează chiar și în timpul orelor de studii.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus