Cultură

Tacerea de miel a Chisinaului

Au trecut 18 ani de la dezlantuirea conflictului armat din stanga Nistrului. Odata cu trecerea anilor, evident, multe subiecte au fost deja date uitarii, unele au fost denaturate, iar despre genocidul si crimele de razboi de la Dubasari nu se cunoaste aproape nimic. Mai mult decat atat, populatia de pe ambele maluri ale Nistrului continua sa fie dezinformata de masina de propaganda smirnovista care atribuie politistilor si combatantilor moldoveni cele mai odioase crime savarsite de cazacii rosii si gardistii de la Tiraspol. Iar Chisinaul tace. Dar de ce tace? Pentru a afla raspunsul, vom rasfoi unele publicatii aparute pe parcursul acestor 18 ani.

Dupa aplanarea conflictului armat, in 1993 apare la Tiraspol o brosura intitulata „????????? – ???????????? ???? ?????????????” („Dubasari, o rana sangeranda a Transnistriei”). Autorii, cu un cinism maladiv, au plasat in ea zeci de poze cu cadavre, fotografiate la morga de la Dubasari, printre care si ale familiilor omorate de cazaci la Corjova. De fapt, victimele au fost aduse la Dubasari de localnici, ca sa vada si orasenii ce fac banditii lui Finaghin, pe atunci presedintele executivului orasenesc. Insa ideologii inventivi ai lui Smirnov au fotografiat oamenii omorati de separatisti si au plasat pozele in brosura amintita, scriind ca acestea-s victimele voluntarilor de la Chisinau.

Cum a reactionat Chisinaul la asemenea invinuiri? Chisinaul a tacut si tace.
Alt exemplu. In 1995, la Dubasari apare o noua „lucrare”, „????????? – ????? ?????????? ???” („Dubasari, oras al aparatorilor RMN”), semnata de N. Rudenko (nascut in 1916). Culmea ipocriziei acestui autor o constituie referinta la cazul lui Oleg Barcari, un tanar care, dupa ce si-a condus familia pana pe malul drept al Nistrului, in drum spre casa a fost arestat de fortele separatiste pe barajul hidrocentralei, in fata mai multor sateni. Mai tarziu, cadavrul lui torturat a fost gasit la cimitirul de vite. Insa „clasicul transnistrean” scrie ca „Barcari Oleg Mihailovici a fost arestat de politia moldoveneasca, omorat si ingropat intr-o stepa, unde l-au gasit bravii militieni transnistreni si au inapoiat cadavrul familiei de la Corjova”.

Dar ce spune Chisinaul? La un moment dat, nu mai tace, ci fraternizeaza cu gasca ideologica de la Tiraspolul si, odata cu venirea comunistilor la putere, lanseaza filmul documentar „???? ???????? ?????”, („E timpul sa adunam pietrele”). In aceasta „opera”, realizata in spiritul propriilor idei ale liderului PCRM, sunt trecute sub tacere crimele de razboi comise la Dubasari de catre separatisti, iar balanta invinuirilor pentru izbucnirea conflictului este inclinata spre „frontistii unionisti”. Aceasta speculatie „documentara” este prezentata la cinematograful „PATRIA”, se difuzeaza cu patos la postul de televiziune NIT. In anul 2002 apare prima roada a unei astfel de „politici”- „Istoria Moldovei”, semnata de V. Stati. Apoi, in 2004, o cohorta de „cronicari vopsiti” plagiaza „creatia” lui Stati, cu titlul „Istoria Republicii Moldova din cele mai vechi timpuri pana in zilele noastre”. Nu vei gasi, in aceste „papirusuri moldovenesti”, niciun cuvant despre crimele de razboi savarsite de gardisti si cazaci la Corjova si Dubasari.

Dar ar fi cazul ca elevii sa cunoasca ceea ce au facut in R. Moldova „fratii” de la rasarit. Asadar, inscriem primele nume pe obeliscul neuitarii:
1. Curcubet Victor si Dementev Vasile – arestati in orasul Dubasari la 23 martie 1992, dusi la executivul orasenesc, dupa care dispar cu tot cu masina VAZ 2106. Pe data de 25 aprilie, intamplator, sunt descoperiti de un tractorist care ara un camp de la Lunga. Tinerii au fost impuscati in inima si inhumati in graba.
2. Tuntulescu Feodosii – pe 24 martie 1992 gaseste un pachet legat de usa casei, il desface si moare in urma unei explozii.
3. Cotofan Afanasii – profesor la o scoala de copii cu dizabilitati din Dubasari; pleaca la scoala pe 26 martie 1992 si dispare fara urma.
4. Ghirea Valentin – pe 12 aprilie 1992 cadavrul sau a fost scos din Nistru. Avea degetele de la maini taiate, unghiile de la picioare smulse. A fost impuscat in tampla.
5. Besleaga Grigore – dispare seara, in drum spre casa. Pe 2 aprilie 1992, cadavrul lui este gasit la cimitirul de vite. Era schilodit in asa masura, incat sora si sotia l-au identificat dupa dinti si cheile din buzunar.
6. Ganev Ion – ofiter in rezerva al armatei sovietice; pleaca in oras dupa lactate si dispare. Peste vreo luna cadavrul lui este depistat intr-un sac de celofan in padurea de la Hlinoaia, Grigoriopol. Cauza decesului stabilita de medicul legist: „a fost tras in teapa”.
7. Zavtur Nicolae – este arestat pe 18 aprilie in curtea casei parintesti, in fata sotiei si a parintilor si dus la comitetul executiv orasenesc, de unde dispare fara urma.
8. Dorofeev Manea, Dorofeev Olga, Dorofeev Alexei si Cotofan Nicolai au fost gasiti, pe 8 iunie 1992, intr-o casa din Corjova toti impuscati in tampla.
9. Vascovschi Maria (mama), Vascovschi Aliona, de 13 ani, (fiica), Gatcan Tatiana, de 10 ani, (o vecina) – au fost gasite in aceeasi dimineata in casa lor, impuscate in tampla. Tatal, Vascovschi Mihail, a fost gasit afara, cu o piatra in mana, impuscat alaturi de caine.
10. Sterpul Ion – a fost luat de acasa pe 16 iunie 1992. Mai tarziu, ramasitele i-au fost gasite in padurea de langa satul Comisarovca si ingropate in cimitirul local. A fost identificat in urma marturiilor facute de o grupare inarmata de gardisti retinuta la Dubasari (ulterior eliberata).
11. Etc.

Vlad Grecu, fost combatant,
originar din s. Corjova, Dubasari

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *