Alegerile parlamentare din anul trecut i-au oferit RM sansa de a reveni pe calea europeana. Si 2010 a inceput cu evenimente care ne dau speranta ca vom iesi din mocirla geopolitica in care ne bagase regimul Voronin. Multi moldoveni isi fac cruce, gata sa infrunte greutatile la nou inceput de drum. Pe de o parte, ei suduie majorarile de preturi, iar pe de alta – aplauda deciziile privind micul trafic de frontiera cu Romania, vizita in stanga Prutului a presedintelui Basescu, sustinerea financiara din partea Fondului Monetar International, aprecierile si incurajarile care vin din partea Bruxellesului si a Washingtonului. Exista un spirit de renovare.
Totusi, in aceste artificii de speranta, se pare ca chiar si unii dintre reprezentantii noii conduceri au uitat de tabultocul explozibil din carca Moldovei – separatismul din estul republicii. Stiu ca multi dau a lehamite din mana atunci cand aud de Transnistria. Altii s-ar dezice de ea si maine… Si numai putini – foarte putini – inteleg ca tergiversarea conflictului de pe Nistru este in interesul dusmanilor nostri. Iar dintre acesti foarte putini, multi spun ca avem astazi probleme mai mari decat conflictul inghetat pe Nistru. Ultimilor le amintesc: Transnistria isi va juca cel putin rolul de talaghir al RM spre Europa. Talaghir este o frana pentru a opri viteza trasurii la vale. Dar trasura RM porneste (daca porneste!) la deal. Acolo, pe creasta, o fi fiind Uniunea Europeana. Talaghirul insa ne va face sa gafaim inca multi ani…
Mai rau e ca in aceasta trasura e si tabultocul cu explozibil. In contextul ultimelor evenimente din RM, mi s-a parut suspect calmul Moscovei fata de schimbarile pro-occidentale de la Chisinau. Daca, intr-adevar, nu-i stapana pe situatie si nu are oamenii sai in cadrul Aliantei pentru Integrare Europeana, cred ca degraba capitala rusa isi va mobiliza partizanii pe frontul politic basarabean. Vom fi martorii unor explozii politice ba ici, ba colo. Iar ca varianta de rezerva, Moscova are tabultocul cu explozibil – Transnistria. La Tiraspol au si fost lansate istericalele ca la Chisinau au revenit la putere nationalistii, ca RM „face ceea ce-i dicteaza stapanii din Vest”. Populatia din regiune e speriata cu NATO, cu Unirea, cu limba romana…
Asta se face cu scopul de a dezinforma, de a crea opinie antimoldoveneasca si de a justifica o posibila interventie ruseasca. Oleg Beleakov, copresedinte al Comisiei Unificate de Control (CUC), promoveaza ideea ca, dupa 2001, nu se vad progrese in dialogul dintre partile aflate in conflict, ca nu exista garantii de securitate in zona si solicita Rusiei sa-si mareasca pana la 2400 numarul de militari pacificatori la Nistru. Asta – pe langa militarii rusi dislocati in stanga Nistrului, inclusiv la depozitele militare de la Colbasna.
Un alt reprezentant transnistrean in CUC insista ca escadrila de elicoptere militare ruseasca, dislocata in regiune, sa reia patrularile aeriene in zona de securitate. Unii comentatori locali sugereaza ca la Nistru ar putea sa se repete un august 2008 georgian: „Are Transnistria sau chiar Moldova o insemnatate strategica atat de importanta incat, pentru ele, SUA sa mearga la o confruntare deschisa cu Rusia? Raspuns la aceasta intrebare poate servi rezultatul conflictelor gruzino-osetin si gruzino-abhazian”. Iata una din marile probleme ale AIE. Neglijarea ei ar putea sa ne faca surprize neplacute…
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
