Timpul.md

Actualitate 7 Decembrie 2016 | 09:15

Turismul rural și tradițiile românești, promovate la Parlamentul European

Trimisul special al AGERPRES, Cătălina Matei, transmite: Industria hotelieră și produsele tradiționale meșteșugărești ca mijloace de dezvoltare a turismului românesc au constituit tema unui eveniment care a debutat marți, la Bruxelles, în prezența comisarului european pentru politici regionale, Corina Crețu, ai reprezentanților Comisiei Europene și ai Parlamentului European. 

Evenimentul, organizat de europarlamentarul S&D Maria Grapini, are loc la Parlamentul European și se bucură de o numeroasă participare internațională, în centrul acestuia fiind o expoziție cu același nume. Sunt prezenți invitați și din Republica Moldova.

La conferința care a deschis evenimentul, comisarul european Corina Crețu a subliniat că turismul este unul dintre principalii piloni ai economiei noastre, fiind nu doar un sector economic puternic, care oferă locuri de muncă, ci și unul dintre cei mai importanți factori ai integrării europene — pentru est-europeni.

"Turismul este unul din principalii piloni ai economiei europene, este nu doar un sector economic foarte puternic, care oferă locuri de muncă pentru 9 % din forța de muncă a Uniunii Europene. (...) Pentru noi, europenii, mai ales pentru cei care provenim din centrul și estul european, turismul este unul dintre cei mai importanți factori ai integrării europene deoarece finalizarea pieței interne a facilitat, în ultimii 25 de ani, libera circulație a bunurilor, a serviciilor, libera circulație a persoanelor, milioane de schimburi economice. Dar turismul a făcut un lucru și mai important — a permis celor 500 milioane de europeni să se întâlnească, să se cunoască mai bine, să contribuie la construirea unei identități europene", a subliniat comisarul european.

Oficialul le-a spus reprezentanților din turism, prezenți la Bruxelles, că pentru următorii patru ani sunt eligibile o serie de proiecte de cercetare legate de turism, de dezvoltare și inovare tehnologică, inclusiv servicii de inovare și clustere (incubatoare de servicii turistice, demonstrative).

"În cadrul Fondului de dezvoltare regională sunt eligibile proiecte privind dezvoltarea produselor IT legate de turism — aplicații, baze de date, dezvoltarea serviciilor de turism inovatoare. (...) Noi finanțăm și produse și servicii de nișă, de exemplu turismul de sănătate, turismul balnear, turismul pentru persoanele în vârstă, turismul cultural, ecoturismul, turismul gastronomic, turismul sportiv. Deci, dacă aveți idei, vă rog să nu ezitați să vă adresați autorităților naționale, Ministerului Fondurilor Europene", a arătat Corina Crețu.

În opinia comisarului european, pentru Marea Neagră se pot face mult mai multe lucruri.

"Am putea cred lucra mai mult cu Ministerul Fondurilor Europene pentru îmbunătățirea situației de la Marea Neagră. (...) Cred că trebuie să facem un pas înainte pentru a face Marea Neagră mult mai atractivă pentru turiști, pentru că în zona carpatică eu cred că s-au făcut pași importanți, vedem că această zonă atrage foarte mulți turiști. Putem finanța infrastructura pentru turismul cultural și durabil la scară mică. Avem acest proiect de succes de la Alba Iulia. (...) Noi nu putem realiza de la Bruxelles aceste proiecte și aceasta este o slăbiciune a statului român — faptul că nu avem proiecte viabile. Sigur, foarte mulți primari vin la mine cu proiecte, dar fără studii de fezabilitate, fără studii privind diferența între beneficii și costuri. Deci, dacă nu avem aceste documente și dacă sunt niște criterii foarte clare de eligibilitate, pentru perioada 2014 — 2020, sigur că noi putem avea toată bunăvoința, dar nu putem finanța vise. Noi avem toată bunăvoința, dar nu putem finanța decât proiecte concrete", a explicat Corina Crețu.

Potrivit acesteia, fondurile europene ar trebui să se concentreze pe cinci provocări majore — integrarea în economiile locale (marcată de un dialog deschis între autoritățile locale, reprezentanții mediului de afaceri din zona respectivă și promotorii de proiecte), durabilitatea, inovarea, diversificarea, precum și accesibilitatea turismului pentru toate categoriile sociale.

Potrivit europarlamentarului Maria Grapini, România se află printre țările din Uniunea Europeană care chiar dispune de cele două mecanisme — industria hotelieră și produsele tradiționale meșteșugărești. "România să țină cont că în 2018 este declarat anul european cultural și pe acest program putem să derulăm foarte multe proiecte, pentru că avem obiective culturale și, atunci când le punem în valoare, automat turismul cultural se poate dezvolta în jurul acestora", a arătat europarlamentarul român.

Europarlamentarul Victor Boștinaru, vicepreședinte al grupului S&D din Parlamentul European, a subliniat că o țară ca România ar trebui să utilizeze condiția de stat membru și toate avantajele asociate pentru a face câteva lucruri care toate ar trebui să transforme apartenența noastră la Uniune într-un factor de dinamizare și de creștere a rolului industriei turismului.

"În primul rând mă refer la politica de coeziune, aceasta însemnând accesarea fondurilor pentru dezvoltarea infrastructurii, pentru că fără conectivitate degeaba ai facilități turistice. Conectivitatea rămâne o mare problemă a României, alte state au utilizat extrem de inteligent acest factor. (...) Cei de la București ar fi trebuit să vă ajute mai mult, de la elaborarea ghidurilor, care s-au schimbat într-un domeniu de trei ori în acest an, până la autorizarea autorităților de management, acreditarea lor la Bruxelles, ceea ce încă nu s-a întâmplat, pentru că nu au fost trimise dosarele la Bruxelles. România a fost unul dintre pionierii turismului modern în fostul bloc comunist. Conceput ca atare, era un proiect dinamic, inovator pentru modelul prăfuit de economie pentru modelul fostului bloc comunist. Am ratat acest start după '90 și vreau să cred că trebuie să învățăm până la urmă din condiția noastră de stat membru", a arătat Victor Boștinaru.

Președintele Autorității Naționale pentru Turism, Anca Pavel Nedea, a amintit că în acest an a fost elaborată o strategie de dezvoltare și marketing — document care va da direcția turismului pentru următorii ani și în care autenticitatea turismului rural, tradițiile, reprezintă un mod de repoziționare și "capitalizare" a României în acest domeniu.

"Turismul rural, cultural și eco-turismul reprezintă trei din cele șapte forme de turism-cheie conform noii strategii, document programativ în care putem spune că regăsim ca numitor comun dezvoltarea sustenabilă a destinațiilor, implicând activ comunitățile locale pentru protejarea componentei naturale și socio-culturale a fiecărei destinații turistice. (...) Anul acesta ANT a implementat dezvoltarea destinațiilor prin intermediul organizațiilor de management al destinațiilor. (...) România are posibilitatea de a crea o puternică ofertă rurală și culturală, cu un puternic concept diferențiat. În noua strategie de marketing turismul gastronomic are un loc foarte important", a subliniat președintele ANT.

Nicola Danti, vicepreședintele al Comisiei IMCO, și raportor opinie privind posibila extindere a indicațiilor geografice pentru produse non-agricole, a arătat că este foarte important ca Europa să fie prezentată ca un loc unde se creează frumusețe, unde apare creativitate, unde se fac produse de calitate.

"Nu e suficient să vorbim de artizanat doar de dragul său. Artizanatul este important pentru economia Europei, dar și pentru frumusețea pe care o aduce și o astfel de viziune mi se pare potrivită. Comisia Europeană dorește să promovăm poveștile de succes ale Europei, prin urmare să promovăm indicațiile geografice pe care le avem deja la alimente și să extindem aceasta și la produsele de artizanat. Vrem ca poveștile de succes să se extindă și la produsele non alimentare", a arătat Nicola Danti.

Justyna Morek, membru al cabinetului Comisarului pentru Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM, Elzbieta Bienkowska, a subliniat că turismul este unul dintre sectoarele care generează cele mai multe locuri de muncă din Europa și acesta nu înseamnă doar să vizitezi doar un castel sau un muzeu, înseamnă să simți tradițiile locale, să guști mâncarea din țara respectivă.

"Este evident că destinațiile cu cel mai mare succes sunt cele care știu să îmbine tradițiile culturale. (...) Grație turismului, artizanatul local rezistă la presiunea corporațiilor, de exemplu țesătorii romani care creează acele covoare minunate cu modele tradiționale. Turismul are și un efect foarte important asupra culturii și industriilor creative în strânsă legătură cu tradițiile locale. Trebuie să vedem cum putem întări legătura dintre turism și artizanatul local — care poate reprezenta un element important în diversificarea industriei turistice. Vrem sa diversificăm oferta turistică din Europa", a afirmat Justyna Morek.

Românii din diaspora nu au uitat de unde au plecat și, peste tot unde se află, s-au organizat ca persoane individuale sau ca ONG-uri și au încercat să promoveze România, turismul, meșteșugurile, a declarat Liviu Hopârtean, președintele Casei de Cultură Belgo-Române — Arthis. "Românii din diaspora reprezintă un potențial imens și v-aș ruga să încercăm să-i folosim ca vectori în promovarea turismului. Ei pot deveni potențiali investitori", a arătat Hopârtean.

Evenimentul de la Bruxelles s-a încheiat marți cu o degustare de produse alimentare tradiționale românești și cu deschiderea expoziției "Industria hotelieră și produsele tradiționale meșteșugărești — mijloace de dezvoltare a turismului românesc" care se va încheia pe 8 decembrie.

sursa: agerpres.ro

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus