Bună Dimineața

Un om sau o tara cu inima zdrobita de durere?

…asadar, Voronin s-a plans ca a intrat in noul an „cu inima zdrobita de durere si nelinisti”. Spre deosebire de el, toti oamenii normali din aceasta tara (atatia cati au mai ramas) au intrat in noul an cu inimile pline de speranta. De ce e zdrobita inima lui Voronin? Pentru ca nu mai e la putere, nu mai e in capul mesei? Nu numai.

El intelege ca ar putea avea unele „probleme”, ca va trebui sa raspunda pentru cei opt ani de distrugere metodica a tarii, de aservire a acesteia intereselor straine, de genocid impotriva poporului pe care l-a jefuit. In mod normal, de la Condrita, Voronin trebuia sa ajunga direct la Pruncul, fara pauze si concedii in „Alpii cu fruntile de gheata”. Aici e buba – Justitia se misca incet, ori nu se misca in directia corecta. Mai mult, ai senzatia ca ar exista un fel de complicitate tacita intre autoritati si societate. Astfel, societatea (opinia publica) nu insista asupra condamnarii comunismului (moldovenesc), iar autoritatile „cocheteaza” cu fostii activisti ai fostului regim, pe unii chiar pastrandu-i in functii. Sa ne lamurim.

Este perfect logica si fireasca aspiratia partidelor din Alianta de a-si extinde baza sociala si a aduna mai multe voturi. De aici rezulta ca e la fel de fireasca si logica de a coopta persoane de pe diferite segmente politice, inclusiv de la comunisti. Cu o conditie insa: noii „convertiti” la liberal-democratia moldoveana sa corespunda unor conditii minime si, fiind acceptati in sala, sa li se rezerve locuri in fundul acesteia, sau chiar sa mai stea si in picioare, nu in prezidiu. Din pacate, acest pericol exista. Astfel se aduce o jignire morala adanca celor care ieri au luptat sincer cu comunismul si cu acei care acum, parasind corabia sparta a comunistilor, intra in sala liberal-democratica si pornesc, cu capul sus, direct spre prezidiu. Iar cei care au adus la putere Alianta, vorba cantecului, „tot ca prostii”, tot in fundul salii stau, ori chiar in picioare, fiindca nu mai sunt „locuri libere”…

Si aici ajungem iar la chestiunea „inimii zdrobite de durere”. Exista pericolul ca lastarii firavi ai optimismului social, care au rasarit dupa schimbarea puterii, sa fie „inadusiti” de politica prea „prudenta” a noilor autoritati care, deocamdata, se limiteaza doar la declaratii. Socoteala e foarte simpla: daca in acei opt ani de dictatura comunista au existat victime, inseamna ca au existat si calai; daca a existat coruptie, inseamna ca au existat si corupti; daca a existat ban public furat, inseamna ca au existat si hoti! Intrebarea, deci, e urmatoarea: unde sunt calaii, coruptii si hotii? Cetateanul simplu e gata pentru sacrificiu, poate inca patru ani sa nu ceara de la noile autoritati majorarea pensiilor si a salariilor, dar vrea sa vada ca, odata cu venirea noii Puteri, s-a savarsit dreptatea.

Fiindca, intuitiv, acest „cetatean simplu” simte ca, daca nu se va face dreptatea asteptata (si promisa), nu va avea loc nici SCHIMBAREA; ca, de fapt, inca o data asista la o schimbare mincinoasa de decor si de actori, iar piesa, SISTEMUL, a ramas neschimbat. Acum am ajuns sa alegem, sa decidem. Parerea mea: e mai cu dreptate si mai crestineste sa umble cu inima zdrobita de durere doar Voronin si Familia sa, decat toata tara. Pentru ca o tara „cu inima zdrobita de durere” este bolnava si poate sa moara, iar intr-o tara moarta nu mai e nevoie nici de presedintie, nici de parlament, nici de guvern.

 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *