Timpul.md

UE / Nato 30 Ianuarie 2016 | 10:34

Val de schimbări legislative în Europa, ca urmare a ameninţării teroriste. Critici dure pentru propunerile de amendare a Constituţiei în Franţa şi Ungaria. Cum stă România?​

Autorităţile din ţările europene înăspresc legislaţia împotriva terorismului, adesea prin măsuri controversate ce stârnesc proteste publice. În Franţa, socialiştii sunt dezbinaţi de intenţia preşedintelui Hollande de a amendă Constituţia în urmă atentatelor petrecute anul trecut la Paris.  

În Ungaria, o propunere de amendare a Constituţiei, referitoare la "starea de teroare", a stârnit proteste la Budapesta. Cele două propuneri vin în urmă altora adoptate de diverse state europene, iar în România noul Ghid al strategiei de apărare include măsuri legislative suplimentare pentru combaterea terorismului.

În decembrie, Administraţia Prezidenţială a făcut public Ghidul Strategiei Naţionale de Apărare a Ţări pentru 2015-2019. Acesta menţionează şi posibile schimbări legislative, inclusiv completarea legislaţiei legate de combaterea terorismului. Acestea ar viza măsuri de identificare şi sancţionare a noilor forme de manifestare a terorismului, precum aşa-numiţii "foreign fighters" sau autoradicalizarea prin internet. 

Propunerile vin în contextul altor măsuri de întărire a securităţii, precum noul proiect de lege privind securitatea cibernetică a României, proiect iniţiat în condiţiile în care o lege similară a fost declarată neconstituţională în urmă cu un an. 

Iniţiativele româneşti vin în contextul în care mai multe ţări europene au adoptat sau intenţionează să adopte măsuri legislative sau chiar de modificare a Constituţiei pentru a face faţă ameninţărilor teroriste, în contextul ascensiunii ISIS şi a ameninţărilor teroriste din interiorul Europei.

În Franţa, ministrul Justiţiei, Christiane Taubira, extrem de populară în rândul socialiştilor, şi-a dat demisia în semn de protest faţă de planurile preşedintelui Hollande de a amendă Constituţia, că urmare a atacurilor teroriste petrecute pe 13 noiembrie la Paris. Potrivit publicaţiei britanice The Independent, Taubira este nemulţumită de propunerea de retragere a cetăţeniei franceze teroriştilor condamnat care au dublă naţionalitate, ministrul demisionar afirmând că este vorba despre o măsură inspirată de extremă dreapta ce încalcă principiul potrivit căruia toţi cetăţenii Franţei sunt egali în faţă legii.

Potrivit publicaţiei citate, preşedintele Hollande doreşte o reforma constituţională care să susţină combaterea terorismului şi fenomenul extremismului în rândul cetăţenilor francezi. Dar măsurile sunt contestate în ideea că ele ar urmări, de fapt, dezarmarea politică a opoziţiei de dreapta, nu combaterea Islamului radical.

Tot luna această guvernul de la Budapesta a propus amendarea Constituţiei Ungariei pentru a include "starea de ameninţare teroristă" printre posibilele cauze ale unor acţiuni represive ce includ desfăşurarea de forţe armate în interiorul ţării. Hungary Today scrie că amendamentul prevede că guvernul ar putea declara starea de ameninţare teroristă după un atac terorist sau în timpul unei perioade în care persistă o ameninţare teroristă. În astfel de perioade, vor fi autorizate decrete ce ar suspendă sau ocoli anumite prevederi legislative în vigoare, decrete ce ar fi valabile pentru perioade de până la 60 de zile. Propunerile sunt susţinute de partidul premierul Orban, Fidesz, dar şi de natonalistii radicali Jobbik, dar nu şi de socialişti.

Măsurile propuse au declanşat, duminică, un protest la Budapesta, unde peste 1.000 de oameni au contestat amendarea Constituţiei deoarece amendamentul ar da prea multe puteri guvernului şi ar reduce semnificativ atribuţiile Parlamentului oricând ar decide autorităţile că este iminentă "starea de ameninţare teroristă", conform Hungarian Free Press.

Iniţiativele din Franţa şi Ungaria vin în continuarea altora adoptate, anul trecut, de mai multe ţări europene, inclusiv Germania şi Danemarca.
În 2015, în Germania a intrat în vigoare o nouă lege împotriva terorismului, ce prevede măsuri precum: criminalizarea călătoriilor în afară ţării cu scopul de instruire teroristă; adăugirea unei secţiuni noi, referitoare la finanţarea terorismului, în Codul Penal; introducerea unui card de identitate naţională şi de restricţii în administrarea paşapoartelor, în cazul susţinătorilor terorismului. Măsurile vin în completarea altora, adoptate în 2014, ce vizau combaterea activităţilor ISIS din Germania.

Tot anul trecut, că urmare a unor atacuri petrecute la Copenhaga, guvernul danez a anunţat o serie de noi măsuri antitero şi planuri de a investi 150 de milioane de euro în servicii poliţieneşti şi de informaţii, după cum notă atunci Deutsche Welle.  

sursa: hotnews.ro

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus