Votaţi Partidul Liberal pentru Consiliul municipal Chişinău!

Teo Cârnaț 

S-a născut în 1972. A studiat la Facultatea de Drept şi Facultatea de Limbi Străine (USM), Facultatea Finanţe şi Bănci (USEM). Din 1995 până în prezent activează în calitate de profesor la USM. Teodor Cârnaţ a susţinut teza de masterat, de doctor şi doctor habilitat în Drept. Din 1996 activează în calitate de avocat în cadrul Uniunii Avocaţilor. Actualmente este director al Biroului Asociat de Avocaţi de la Comitetul Helsinki şi, de asemenea, din 2006 până în 2011, a activat în calitate de director executiv al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului.  

Patrimoniul cultural este trecutul nostru şi prin el ne vom identifica în viitor

În primul rând, vom determina cadrul legal de reglementare a monumentelor care prezintă o valoare culturală şi istorică pentru RM; în al doilea rând, vom stabili criteriile în baza cărora vor fi incluse aceste monumente de arhitectură în registrul electronic unic şi, în al treilea rând, vom promova proiecte de renovare şi de reabilitare a acestor monumente de însemnătate arhitecturală. De asemenea, vom ilumina sub aspect decorativ toate aceste edificii de cultură şi arhitectură din mun. Chişinău, astfel încât să atragem turiştii să admire cele mai frumoase locuri din punct de vedere arhitectural din capitală. Un alt aspect este că s-ar putea să evidenţiem şi alte monumente de istorie şi cultură, care nu au fost luate în evidenţă până acum, dar care prezintă, pentru noi, pentru Chişinău şi republică, în general, o valoare istorică şi care merită, în opinia noastră, să fie puse sub protecţie şi să fie incluse în lista monumentelor de arhitectură.

——-

Iurie Topală s-a născut în 1965. În 1989 a absolvit Universitatea Tehnică din Moldova, iar în 1997 a studiat la Facultatea de Drept a Universităţii de Stat. Din 2002 deţine funcţia de director general al SRL „Ruta-Prim”.

Vom trece treptat la transportul public de categorie mare

La capitolul transport public avem mari probleme din cauza faptului că străzile capitalei sunt proiectate doar pentru 250 mii de autoturisme, în situaţia în care astăzi prin Chişinău circulă peste 300 mii de unităţi auto. În anii următori vom începe implementarea Strategiei transportului urban elaborate de Direcţia generală transport public şi căi de comunicaţie, care prevede trecerea treptată la unităţile de transport de categorie mare, cum ar fi autobuzele şi troleibuzele. Strategia prevede de asemenea transformarea unor artere rutiere în străzi de o singură direcţie sau străzi pietonale. Cred că este foarte important parteneriatul public-privat, în cadrul căruia Primăria să poată încheia contracte cu agenţii economici şi să dea rutele în chirie. În felul acesta, autorităţile municipale nu vor fi nevoite să cumpere autocare noi, iar întreţinerea parcului de autobuze, care anul trecut a constituit circa 48 milioane lei, se va reduce la jumătate. Totodată, în cadrul Consiliului municipal Chişinău vom încerca să îmbunătăţim Regulamentul de transportatori şi bagaje pentru a obliga microbuzele şi autobuzele să oprească doar la staţie.

——-

Veaceslav Bulat s-a născut în 1974. A studiat la Facultatea de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative (USM) şi a făcut doctoratul la Academia de Ştiinţe a RM. Din 2000 a fost manager de proiecte la Business Consulting Institute, iar începând cu 2003 a activat în calitate de director la Institutul de Dezvoltare Urbană.

Dobânzile la creditele pentru „Prima Casă” trebuie micşorate

Proiectul „Prima Casă” care a fost iniţiat în perioada mandatului actual a fost de abia începutul începuturilor. Iniţiativa a fost preluată şi la nivel naţional şi eu sper că, cel puţin patru ani, acest proiect va avea continuare. Sunt semnate deja câteva contracte, dar e de menţionat că proiectul trebuie promovat, astfel încât politicile financiar-bancare să creeze nişte împrejurări mai favorabile. În acest sens, trebuie ca pe piaţa din RM să intre alte bănci, deoarece concurenţa va face ca procentul de aprobare a creditelor să descrească. În UE, spre exemplu, procentul dobânzii este de o cifră, în RM este de două cifre. Astfel, în cazul în care procentul la creditare va fi sub 7-8%, este rentabil să fie luat un credit pe o perioadă de 15-20 de ani. Creditele din prezent, care au o dobândă de zece sau de peste zece la sută, nu sunt atât de atractive, pentru că este o dobândă destul de mare. Iar noi trebuie să lucrăm pentru a ajunge la standardul european de doi sau patru la sută pentru creditele luate.

——-

Iurie Dârda s-a născut în 1971. A absolvit Universitatea Tehnică din Moldova în 1993. După studii a activat în trustul de construcţii „Consocivil”. Din 1998 este directorul companiei de construcţii „Darsimid” SRL, iar în 2002 a fondat compania „Dansicons” SRL, specializată în construcţia spaţiului locativ pentru bugetari.

Mansardele vor putea fi procurate de tineri specialişti

Construcţia mansardelor este o şansă pentru tinerii specialişti care au hotărât să rămână în ţară să-şi procure o locuinţă. E un proiect de perspectivă pentru că necesită cheltuieli mai mici decât edificarea unui bloc locativ. Pe de altă parte, e nevoie ca toate blocurile să fie apreciate în vederea corespunderii pentru efectuarea construcţiilor pe ultimul nivel. Chiar dacă în perioada sovietică multe blocuri au fost construite la fel, municipalitatea trebuie să efectueze reproiectări pentru fiecare bloc în parte.
În afară de construcţia mansardelor, vom sprijini în continuare programul Prima Casă care, după părerea mea, are viitor, deoarece condiţiile de finanţare a creditelor în cadrul acestui program sunt foarte avantajoase, ceea ce va permite oricărei familii tinere să cumpere un apartament în Chişinău.

——-

Mariana Lungu s-a născut la 1 mai 1974. A studiat la Facultatea de Contabilitate şi Audit (ASEM). Timp de un an şi jumătate a activat la Ministerul Tineretului şi Sportului, iar din acest an este directoarea Manejului de Atletică Uşoară.

Trebuie promovat sportul pentru a creşte o generaţie sănătoasă

În calitate de consilier, m-aş concentra pe renovarea şi amenajarea terenurilor sportive, continuarea instalării aparatelor de fitness, reabilitarea sălilor sportive din cadrul şcolilor şi liceelor din municipiu şi, în special, pe reamenajarea terenurilor sportive din preajma căminelor studenţeşti. De asemenea, voi promova sporturile de masă, organizarea competiţiilor. Sportul trebuie reanimat, pentru că numai în acest fel putem creşte o generaţie mai sănătoasă. Alte lucruri de care vom avea grijă sunt crearea pistelor pentru ciclişti pe principalele artere de circulaţie şi reabilitarea Manejului de Atletică Uşoară, acesta fiind cel mai mare edificiu sportiv. Ar mai fi amenajarea şi deschiderea spaţiilor verzi, precum şi a centrelor pentru copii şi tineret. Pe lângă aceste acţiuni, care sunt absolut reale şi pot fi realizate într-un timp relativ scurt, Chişinăul mai are nevoie, într-un viitor nu foarte îndepărtat, de construirea unui stadion sportiv de talie internaţională şi a unui complex sportiv de acelaşi nivel.

——-

Ana Eremei s-a născut în 1974. În 1996 a absolvit Facultatea Teatrală, Catedra regie, din cadrul Institutului de Stat al Artelor din Moldova. Din 1998 lucrează în calitate de director-adjunct la Liceul „Mihail Berezovschi” din Chişinău.

Vom opta pentru extinderea numărului de clase cu profil artistic

Până acum Primăria a susţinut foarte mult liceele de artă prin achitarea salariilor şi dotarea cu rechizite şi utilaj a laboratoarelor. Vom opta în continuare pentru susţinerea şcolilor şi liceelor cu profil artistic din Chişinău. Dorim ca în instituţiile de învăţământ din capitală numărul claselor de artă să fie mai mare, pentru că acolo e locul unde copiii să-şi dezvolte fantezia, gândirea, imaginaţia şi memoria. În plus, părinţii pot fi siguri că odraslele lor nu pierd timpul pe stradă, ci participă, sub supravegherea celor maturi, la activităţi de dezvoltare a creativităţii şi, de ce nu, a personalităţii.
Pe de altă parte, multe licee nu au suficiente cabinete de ore individuale sau săli de lucru. Am dori să deschidem clase cu profil artistic măcar în jumătate din instituţiile de învăţământ din Chişinău, unde copiii ar putea să-şi formeze o ţinută corectă, să înveţe o dicţie corectă, să-şi dezvolte aptitudinile artistice…

——-

Neofit Josan s-a născut în 1970. A absolvit Academia de Studii Economice, Facultatea de Management. A activat în structurile vamale, iar în prezent este manager în domeniul privat.

Comunele suburbane cer tot atâtea investiţii precum oraşul Chişinău

Pentru dezvoltarea comunelor suburbane, trebuie îmbunătăţită reţeaua de drumuri ce leagă suburbiile de capitală, ceea ce înseamnă că e necesar să fie reînnoită infrastructura drumurilor. La fel, în ceea ce priveşte transportul public, ar fi binevenite noi unităţi de transport public, cu o capacitate de îmbarcare mai mare şi care în locul a zece unităţi de transport să fie doar o unitate de transport public. Aprovizionarea cu apă şi crearea sistemului de canalizare sunt alte câteva sectoare care vor fi pe agenda noastră.