Atitudini

Ziua Culturii Naţionale în derivă.

Recent, am scris un amplu material numit „Manifestul cărţii”, făcând o radiografie a situaţiei cărţii din România. De ce cartea? Pentru că, din punctul meu de vedere, cartea rămâne în continuare cel mai ieftin şi accesibil instrument de educaţie.

Statul român – dar şi cel moldovenesc – şi elita financiară a acestora ar trebui să ştie că greşesc, atunci când nu-şi permit luxul de a cheltui bani pentru educaţie şi cultură. Pe termen mediu şi lung e mult mai costisitor să nu cheltuieşti bani pe aceste domenii. Vom plăti un preţ prea mare după aceea şi nu cred că vom mai putea recupera ceva. Să nu uităm că nivelul de şcolarizare, de acces la educaţie, şi infrastructură culturală (şcoli, universităţi, biblioteci, librării, asociaţii cultural-profesionale, teatre, case de cultură, cinematografe etc.) au fost în vechiul regim la un nivel ceva mai decent decât avem acum. Fireşte, avem nevoie de analize şi date statistice ca să ştim despre ce vorbim, însă putem cădea de acord asupra unui fapt concret: după 1990, educaţia şi infrastructura culturală au degradat continuu.

Ar fi bine să facem un exerciţiu de gândire, dar mai ales un studiu. Să încercăm să trecem dincolo de fobiile ideologice şi trucurile propagandistice ale vechii şi noii ideologii, şi să analizăm tendinţele de dezvoltare a educaţiei, a infrastructurii educaţiei şi culturii de la noi în anii `60, `70, `80 în întregul context european. După care să facem o comparaţie cu tendinţele din ultimii 20 de ani. Vă garantez că vom avea mari, mari surprize. Cu alte cuvinte, „vechea moştenire” este o „epocă-donor”, iar tranziţia o „epocă-căpuşă” care se „hrăneşte” din ea: noi trăim încă din infrastructura şi materia cenuşie produsă în acea epocă, fără a o îmbunătăţi, ci distrugând continuu resturile care au mai rămas. Simple întrebări: de ce să distrugi bibliotecile şcolare din judeţe şi sate? De ce să distrugi casele de cultură şi să nu le reutilizezi? De ce să distrugi cinematografele? De ce să distrugi reţeaua de librării? Piaţa o cere, le-am privatizat, trebuie să rentabilizăm şi să eficientizăm, ni se spune. Greşit. Fals. Ideea de „piaţă liberă” care reglează tot şi salvează tot e un simplu „nou chip cioplit” la care elita noastră se închină. Când va regla „piaţa liberă” ceea ce s-a distrus în ultimii 20 de ani? Vă spun eu: NICIODATĂ. Dacă Statul nu intervine urgent, copiii de la sate, populaţia săracă, care este majoritară în aceste ţari, vor avea acces la carte şi la educaţie în proporţii insignifiante. Vom creşte oameni needucaţi, de care nu are nevoie nicio structură de stat sau privată. „Privatul” poate îşi permite acest lux, fiind concentrat în mâinile unor mici elite, însă Statul nu are voie să gândească măcar că îşi poate permite acest lux.

Teza simplă de la care pornesc e următoarea: infrastructura (drumuri, căi ferate, resurse energetice, şcoli, spitale, librării, biblioteci, teatre, cinematografe, galerii etc.) ar trebui să fie bunuri naţionale şi prioritare pentru Stat. Ele nu ar trebui privatizate şi nu li se poate schimba destinaţia iniţială decât în situaţii de excepţie. Fără a fi mare specialist, observaţia de bun-simţ de la care pornesc e următoarea: distrugerea, degradarea sau înlocuirea unei infrastructuri de stat gratuită şi ieftină cu una privată, exclusivistă şi scumpă va conduce la o fragmentare socială tot mai mare, la degradarea educaţiei majorităţii populaţiei sărace şi la crearea unor inegalităţi majore. Dispariţia unei legături de căi ferate dintr-o anumită zonă poate duce la ruperea unei comunităţi întregi, la degradarea ei şi, în final, la dispariţie.

La fel e şi cu infrastructura culturală. Dispariţia unor şcoli, biblioteci, librării poate conduce la dispariţia unor comunităţi. Unele infrastructuri fac legături sociale pe orizontală, altele pe verticală. Evident, păstrarea infrastructurii culturale de stat nu presupune inexistenţa reţelelor private. Dar trebuie regândit urgent rolul Statului român în economie, iar în cazul nostru – rolul lui în domeniul cultural. Mitul că ce este de stat e prost gospodărit şi ineficient şi că ce este privat e bun trebuie distrus.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *