Timpul.md

Timpul Local 16 Iulie 2010 | 06:37

Bursa, colacul de salvare al studenţilor

 Emoţiile examenelor s-au consumat odată cu susţinerea bacalaureatului. Dar nu pentru toţi. Pe cei care vor să guste din deliciul vieţii de student îi aşteaptă un nou val de emoţii. Până să fie înscrişi la universitate, ei trebuie să facă nervi şi să se streseze, mai ales dacă luptă pentru un loc de studii fără taxă.

 Lupta pentru un loc „la buget”

Ţinând cont de situaţia financiară a populaţiei din RM, dar şi de criza financiară mondială, visul tinerilor care aspiră la studii superioare este să obţinută un loc „la buget”, adică, să nu fie nevoie să achite anumite taxe. De aceea, perioada de admitere este, pentru o bună parte dintre ei, un adevărat test de rezistenţă (psihologică) în lupta pentru a demonstra că tu eşti cel mai bun şi meriţi un loc de studii plătit de stat. Lacrimi de bucurie sau de dezamăgire apar adesea pe obrajii celor care-şi caută cu nerăbdare numele pe tabela cu rezultate.

Experienţa anilor trecuţi demonstrează că în universităţi, la unele specialităţi se dă o bătălie acerbă pentru astfel de locuri. De exemplu, în 2009, la Facultatea de Stomatologie, categoria „colegii rural română”, la un loc bugetar concurau 35 de candidaţi. Anul acesta au susţinut bacalaureatul peste 125 de mii de liceeni. Conform Direcţiei învăţământ superior, pentru anul de studii 2010-2011 a fost stabilit un număr de 6895 de burse. Dacă cel puţin două treimi dintre ei vor dori să-şi continue studiile, atunci vor concura 12 candidaţi pentru un loc la buget.

Viaţa la cămin

Bucuria de a fi student se transformă de cele mai dese ori în necaz atunci când încep problemele legate de cazare sau când studenţii iau cunoştinţă de condiţiile de trai din cămin. Bineînţeles, ca să ajungă la cămin, ei trebuie să achite mai întâi o taxă, care variază/creşte de la un an la altul. Prim-prorectorul USM, Igor Enicov, cu care am discutat la această temă, ne-a spus că, deocamdată, nu a fost luată o decizie când şi cu cât se va majora taxa pentru cămin în noul an de studii.

Anterior, viceministra Educaţiei, Loretta Handrabura, afirmase la un post TV că ar fi posibil ca taxele pentru cazare să se majoreze anul acesta cu cel puţin 20%. Contactată de noi, şefa Direcţiei învăţământ superior a ministerului, Nadejda Velişcu, a declarat că „sunt cheltuieli suplimentare pentru întreţinerea căminelor, s-au scumpit gazele şi curentul electric, dar decizia asupra măririi taxei pentru cazare o iau senatele instituţiilor de învăţământ”. Totuşi, ţinând cont de gradul de „confort” pe care îl are un cămin studenţesc la noi, tinerii se arată deranjaţi de o eventuală majorare a taxelor. Irina, o studentă la anul II, mi-a spus: „Dacă taxele pentru cămin se vor majora, voi alege să stau la gazdă, cel puţin, pentru a avea condiţii mai decente de trai”. Sergiu, şi el student, afirma indignat: „Nu-i de ajuns că plătesc contractul, destul de mare pentru bugetul familiei mele. Dacă se va majora şi plata pentru cămin, nu ştiu cum voi face faţă situaţiei”…

Cum să supravieţuieşti cu 500 de lei pe lună

Situaţia este destul de delicată, mai ales pentru că studenţii sunt, de regulă, cei care au cele mai mici venituri. Geanta trimisă de acasă, bursa sau munca la negru sunt singurele surse de existenţă. Din câte îmi amintesc, când eram studenţi, atunci când cineva trebuia să meargă să-şi ia geanta trimisă de părinţi, putea lesne absenta de la ore, pentru că avea un motiv „serios”, cum îl numeam noi pe atunci. Totuşi pentru cei care sunt prieteni buni cu cartea, indiferent dacă studiază „prin contract” sau „la buget”, bursa rămâne o „salvare”. Dacă e să vorbim în cifre, aceasta valorează, nici mai mult, nici mai puţin - 500 de lei, bani care trebuie să le ajungă studenţilor pentru o lună de zile. Haideţi să ne imaginăm cum ar putea supravieţui un tânăr cu numai 500 de lei, în condiţiile în care coşul minim de consum constituie 1350 de lei. Să admitem că acesta nu are cheltuieli suplimentare pentru întreţinere, astfel că cei 500 de lei pot fi cheltuiţi exclusiv pentru alimente şi transportul public. Meniul unui student care se întreţine doar din bursă nu este foarte sofisticat şi include doar produsele de primă necesitate. De nelipsit din „cămara” bursierului sunt: pâinea, cartofii, ouăle, pastele făinoase, uleiul, zahărul şi ceaiul, ceapa şi cerealele. Iată care este costul estimativ al acestor produse pentru o lună:

Produsul  Cantitatea/pentru 30 de zile/o persoană Costul în lei
Pâine
Cartofi
Ceapă
Ouă
Paste făinoase
Orez
Ulei
Zahăr
Ceai 

Total
2 pâini în 3 zile/20 pâini
2 kg pe săptămână/ 8 kg
1 kg
3x10 ouă
3 kg
1 kg
1.5 l
2 kg
2 pachete 


60 lei
32 lei
5 lei
20 lei
40 lei
12 lei
32 lei
30 lei
20 lei


251 lei
 
Acesta este un minimum de produse pe care cu siguranţă le procură un student. Dacă însă acesta mai doreşte să-şi diversifice meniul cu legume, va trebui să mai scoată din buzunar cu încă până la 10 lei pentru fiecare kg (roşiile 6-7 lei; castraveţii 1,5-3 lei; ardeii 8-10 lei pentru fiecare kg). Fructele îl vor costa încă minimum 6-10 lei, şi chiar 40 de lei pentru un kg. În ceea ce priveşte produsele din lapte, studenţii vor trebui să mai dea din bursă cel puţin 7-8 lei pentru un litru de lapte sau 25-35 de lei pentru fiecare kg de brânză. Cât priveşte produsele din carne şi peşte, care conţin proteine necesare organismului, trăind cu o bursă de doar 500 de lei, acestea sunt de domeniul imaginarului. În cel mai bun caz, ele pot fi gustate la sărbători, sau în rarele vizite făcute la ţară.

Se spune că studenţia este cea mai interesantă perioadă din viaţă. Este interesantă, am zice noi, anume pentru studenţii care se întreţin doar din bursă. Să ştii cum să supravieţuieşti o lună de zile cu 500 de lei este o adevărată artă, dar şi aventură.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus